Cabinet avocat Dreptul muncii

R O M Â N I A

CURTEA DE A P E L B R A Ş O V

SECTIA CIVILĂ ŞI PENTRU CAUZE CU MINORI ŞI DE FAMILIE ,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR.669/M DOSAR NR(...)

Şedinţa publică din data de 18 mai 2009

Completul compus din:

PREŞEDINTE: (...) (...) (...) - judecător

Judecător: (...) (...) (...)

Judecător: (...) (...)

Grefier: (...) B.

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra recursului declarat de intimata S.C. TRATAMENT E. ŞI RECUPERARE A CAPACITĂŢII DE MUNCĂ „U.” SA B împotriva sentinţei civile nr.177 din 23 februarie 2009 pronunţată de T r i b u n a l u l C o v a s n a, în dosarul nr(...).

La apelul nominal făcut în şedinţa publică la pronunţare, se constată lipsa părţilor.

Procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile în cauza civilă de faţă au avut loc în şedinţa publică din 4 mai 2009 când părţile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanţa având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea pentru 11 mai 2009, apoi pentru astăzi 18 mai 2009.

C U R T E A:

Asupra recursului de faţă:

Constată că prin sentinţa civilă nr. 177/2009 a T r i b u n a l u l u i C o v a s n a a fost admisă, contestaţia formulată şi precizată de contestatorul M. E., în contradictoriu cu intimata SC E. ŞI RECUPERARE A CAPACITĂŢII DE MUNCĂ „U.” SA B şi în consecinţă;

A constatat nulitatea absolută a Deciziei de concediere a contestatorului nr.84 din 7 octombrie 2008, emisă de societatea intimată.

A obligat intimata la restabilirea situaţiei anterioare concedierii prin reintegrarea contestatorului în funcţia de direct adjunct a Sucursalei C, deţinută anterior concedierii.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa a reţinut următoarele:

În fapt, prin Decizia nr. 84 din 7.10.2008, emisă de SC U. SA B(f. 9-10), s-a dispus, încetarea contractului individual de muncă nr. 1 din 1.08.2003 din iniţiativa angajatorului, a directorului adjunct al sucursalei C, M. E., după expirarea preavizului de 20 zile acordat în perioada 8.10.2008 – 4.11.2008 a cărui post s-a desfiinţat şi radiat din statul de funcţii a sucursalei C.

Motivele concedierii sânt de natură economico-financiare iar organizatoric postul nu se mai justifică.

La nivelul sucursalei C nefiind posturi pe măsura pregătirii profesionale a salariatului nu i se pot face oferte, astfel se va solicita sprijinul agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă în acest sens.

Temeiul de drept al concedierii este art. 65 din Codul muncii.

Această decizie este nelegală din mai multe motive, după cum se va arăta în continuare.

Art. 60 alin.(1) din Codul muncii, instituie interdicţia concedierii salariaţilor pe durata incapacităţii temporare de muncă stabilită prin certificat medical, conform legii.

Data deciziei nr. 84 la care ne raportăm este 7 octombrie 2008 (f.9-10).

Începând cu această dată, 7.10.2008, contestatorul s-a aflat în incapacitate temporară de muncă, conform certificatului medical (...), depus la fila 33 din dosar, deci intimata a nesocotit prescripţiile normative precitate.

Analizând condiţiile de legalitate a desfiinţării locului de muncă din speţă, potrivit dispoziţiei de concediere nr. 84/2008 prin prisma îndeplinirii reglementărilor normative imperative ale C o d u l u i M u n c i i precitate, se constată că suprimarea locului de muncă deţinut de contestator nu a fost generată de considerente obiective, respectiv dificultăţi de natură economică care să justifice renunţarea la serviciile prestate de acesta.

P., statele de personal ale Sucursalei C, întocmite anterior şi ulterior concedierii(f.108-111), atestă că postul de director adjunct a Sucursalei C, în adevăr a fost eliminat efectiv din structura organizatorică a unităţii.

Însă aceste documente nu probează deplin şi convingător faptul că intimata a îndeplinit cerinţele legale enunţate anterior, respectiv dacă postul s-a eliminat pe baza unor împrejurări reale, serioase, în condiţiile prevăzute de art. 65 alin.(1) din Codul muncii.

Din procesul verbal instrumentat cu ocazia şedinţei AGA din cadrul U. B ţinută la 30.09.2008(f. 112, 121-122) rezultă că acţionarii au decis desfiinţarea posturilor de director adjunct şi administrator la Sucursala C ca urmare a reorganizării „ din motive economico-financiare coroborat cu faptul că d.p.d.v. organizatoric cele două posturi nu se mai justifică”, fără însă a se arăta în concret în ce au costat respectivele dificultăţi.

Aceste aspecte sânt lămurite de interogatoriul intimatei (f.100) prin care a susţinut că activitatea societăţii intimate şi a Sucursalei C a fost profitabilă, realizând cifre de afaceri ascendente valoric, deci problema dificultăţilor economice este exclusă.

Postul de director adjunct a fost înfiinţat în anul 2003 la nivelul tuturor sucursalelor.

Din totalul celor 13 sucursale, la 11 dintre acestea s-au păstrat posturile, care în prezent o mare parte sânt ocupate însă sânt şi posturi de această natură neocupate.

Acest context justifică spre concluzia că, postul deţinut de contestator a fost desfiinţat numai la nivelul judeţului C datorită unor cauze subiective fără nici o legătură cu situaţia economică sau un program de restructurare, reorganizare a firmei.

Pe de altă parte nelegalitatea măsurii de concediere a contestatorului derivă şi din nerespectarea dispoziţiilor imperative ale procedurii instituită de art. 64 din Codul muncii care stipulează că, în cazul concedierilor pentru motivele prevăzute la art. 61 lit.c) şi d), a art. 56 lit. f), angajatorul este dator să propună salariatului alte locuri de muncă vacante din unitate compatibile cu pregătirea sa.

Deşi art. 65 din cod nu stabileşte în sarcina angajatorului asemenea obligaţii de diligenţă constând în oferirea unui alt post salariatului concediat sau a redistribuirii acestuia prin agenţiile locale de ocupare a forţei de muncă ele subzistă şi în acest caz, după cum reiese din interpretarea a fortiori a art. 64 alin.(1) şi alin.(2) din cod, ţinând cont de principiul egalităţii de tratament juridic a celor concediaţi pentru motive neimputabile lor, pentru asigurarea protecţiei concediaţilor, a împiedicării concedierilor abuzive.

Astfel, în conformitate cu art. 76 din acelaşi cod, concedierea dispusă cu nerespectarea procedurii prevăzute de lege este lovită de nulitate absolută.

Aşadar, instanţa având în vedere cele reţinute anterior a admis contestaţia formulată şi precizată şi a constatat nulitatea absolută a deciziei de concediere nr. 84 din 7 octombrie 2008 emisă de societatea intimată.

În consecinţă, nulitate absolută a dispoziţiei de concediere are ca efect repunerea salariatului în situaţia anterioară încetării raporturilor de muncă cu societatea, ţinând cont că există solicitare expresă în acest sens, în baza art. 78 alin.(2) din Codul muncii, instanţa va obliga unitatea la reintegrarea contestatorului în funcţia deţinută anterior.

Împotriva acestei sentinţe s-a declarat recurs de recurenta Societatea Comercială de Tratament E. şi Recuperare a Capacităţii de muncă U. SA B, criticându-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că sentinţa este nelegală pentru că instanţa de fond nu a ţinut cont de faptul că intimatul a luat cunoştinţă de conţinutul deciziei de desfacere a contractului de muncă, fapt ce a fost consemnat în procesul verbal nr. 591 din 7.10.2008, însă nu a dorit să semneze de primire. Ulterior încheierii acestui proces verbal, în aceiaşi zi, SC U. SA a aflat de existenţa certificatului medical.

Sentinţa mai este criticată şi pentru faptul că a fost interpretată în mod greşit obligaţia de a oferi un alt loc de muncă acestuia şi de a se adresa AJOFM, întrucât situaţia intimatului nu se încadrează în dispoziţiile art. 61 lit c şi d din Codul muncii.

Se mai arată în cuprinsul motivelor de recurs faptul că instanţa de fond a reţinut în mod greşit, că desfiinţarea postului nu a fost una reală şi serioasă, postul fiind restructurat pentru cauze subiective.

Examinând sentinţa atacată în raport de criticile formulate instanţa apreciază că recursul nu este întemeiat şi în consecinţă va fi respins în baza dispoziţiilor art. 312 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:

Decizia de concediere emisă de recurentă, pentru intimatul M. E., înregistrată sub nr. 84 din 7.10.2008, în executarea hotărârii nr. 21 din 30.09.2008 a adunării generale a acţionarilor SC U. SA, a fost luată în condiţiile în care intimatul se afla în concediu pentru incapacitate de muncă. (fila 32 dosar de fond).

Din cuprinsul acestui înscris, nu rezultă ora la care s-a emis, astfel că incapacitatea de muncă, se consideră că există pe întreaga zi de muncă, respectiv pentru toată ziua de 7.10.1008, începând cu ora începerii programului.

Pentru aceste considerente, instanţa de fond, a înţeles să înlăture înscrisul intitulat proces-verbal nr. 591/2008 prin care se susţine că reclamantul a refuzat să semneze de primire, decizia de concediere.

Potrivit dispoziţiilor art. 60 din Codul muncii, care reglementează interdicţiile cu caracter temporar în ceea ce priveşte instituţia concedierii, se prevede în mod expres faptul că nu poate fi dispusă concedierea, pe perioada incapacităţii de muncă, stabilită prin certificat medical, conform legii. Starea de boală confirmată de certificat medical suspendă contractul de muncă intervenit între părţi şi implicit şi raporturile de muncă. Ori reclamantul se afla tocmai într-o astfel de situaţie, aşa încât măsura concedierii nu putea fi luată pe perioada în care contractul de muncă al acestuia era suspendat.

Prin urmare analiza celorlalte critici din recurs este de prisos, astfel că, recursul urmează să fie respins şi sentinţa primei instanţe menţinută ca legală şi temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge recursul declarat de recurenta S.C. Tratament E. şi Recuperare a Capacităţii de Muncă „U.” S.A., împotriva sentinţei civile nr.177/2009 a T r i b u n a l u l u i C o v a s n a.

Obligă recurenta la plata cheltuielilor de judecată din recurs, în cuantum de 500 RON, către intimat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 mai 2009.

Red.NG/27.05.09

Tehnored.N.A. 28.05.2009 – 2 ex.

Jud. fond N. L./N. E.