Cabinet avocat Dreptul muncii

ROMÂNIA

CURTEA DE A P E L O R A D E A

Secţia Civilă mixtă

DECIZIA CIVILĂ NR. 1308/2008-R

Şedinţa publică din 25.09.2008

Preşedinte : (...) (...)

Judecător: (...) (...) (...)

Judecător : (...) E.

Grefier : N. E.

Pe rol fiind soluţionarea recursului civil declarat de recurentul contestator N. E. cu domiciliul în E. lui N.,(...), (...) 3, . 9, în contradictoriu cu intimata SC U. J. SRL E. LUI N. cu sediul în E. lui N.,(...), judeţul B, împotriva sentinţei civile nr. 322/LM din 24.03.2008, pronunţată de T r i b u n a l u l B i h o r în dosar nr(...), prin care s-a respins contestaţia, având ca obiect litigiu de muncă.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă recurentul petent personal, reprezentantul acestuia, avocat E. G., în baza împuternicirii avocaţiale din 29 iunie 2008, emisă de B a r o u l B i h o r – Cabinet Individual şi reprezentanta intimatei, avocat E. D., în baza împuternicirii avocaţiale nr. 58 din 20 iunie 2008 emisă de B a r o u l B i h o r – Cabinet Individual.

Procedura de citare a părţilor este completă.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanţei că procedura de citare a părţilor este completă, prezentul recurs este scutit de la plata taxei de timbru, după care:

Reprezentanta intimatei depune la dosar un set de înscrisuri, reprezentând foile de parcurs pentru autovehiculele de transport aparţinând societăţii intimate, comunică şi reprezentantului recurentului un exemplar din acestea. Arată că nu are alte probe de propus sau cereri de formulat în cauză.

Reprezentantul recurentului petente arată că nu are alte probe de propus sau cereri de formulat în cauză.

Instanţa, nemaifiind de administrat alte probe în cauză, închide faza probatorie şi acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentantul recurentului contestator solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate în sensul admiterii contestaţiei, anularea deciziei de concediere nr. 91/03.04.2007, ca fiind nelegală şi netemeinică, reintegrarea recurentului contestator pe postul de şofer autoutilitară deţinut anterior concedierii, obligarea angajatorului la plata tuturor salariilor restante, indexate, majorate şi reactualizate până la data plăţii efective, cu cheltuieli de judecată în fond şi recurs. Apreciază că decizia de concediere contestată este nelegală şi netemeinică, fiind încălcate prevederile art. 65 alin. 1 – 2 şi art. 74 alin. 1 din Codul muncii. Arată că motivul desfiinţării postului este unul artificial, întrucât societatea are ca obiect de activitate comerţul cu ridicata, fiind necesar postul de şofer în vederea desfăşurării activităţii. Arată că procedura folosită de intimată denotă caracterul simulat al desfiinţării postului ocupat de recurent, neexistând la bază nicio cauză reală, efectivă şi serioasă.

Reprezentanta intimatei solicită respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală şi temeinică a hotărârii recurate, cu cheltuieli de judecată. Apreciază că, criticile formulate de recurent la adresa hotărârii recurate sunt nefondate. Arată că, din probele administrate în faţa primei instanţe, rezultă netemeinicia acţiunii reclamantului, s-a dovedit cu înscrisurile depuse la dosar că, măsura concedierii a fost luată după ce în prealabil conducerea societăţii a evaluat din punct de vedere strict economic oportunitatea păstrării unui post exclusiv de şofer de utilitară. Societatea intimată nu are ca obiect principal de activitate transportul de mărfuri, ci comerţul de mărfuri. S-a dovedit că ulterior concedierii contestatorului, nu au mai fost angajate persoane pe postul deţinut de acesta.

CURTEA DE APEL

D E L I B E R Â N D,

Asupra recursului civil de faţă, instanţa constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 322/LM din 24.03.2008, pronunţată de T r i b u n a l u l B i h o r în dosar nr(...), s-a respins contestaţia formulată de contestatorul N. E. domiciliat în E. lui N., str. (...), nr. 4, (...) 3, . 9, jud. B în contradictoriu cu intimata SC U. J. SRL cu sediul în E. lui N.,(...), jud. B.

A fost obligat contestatorul să plătească în favoarea intimatei suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a avut în vedere următoarele considerente:

Contestatorul fost angajat la unitatea intimată pe post de şofer autoutilitara in baza contractului individual de muncă înregistrat la ITM B sub nr.(...)/03.07.2002 ( fila 5) .

Prin decizia nr.91/03.04.2007 acestuia i-a încetat contractul individual de muncă în temeiul art.65 alin.1 din Codul muncii, motivat de desfiinţarea postului deţinut de contestator.

La baza emiterii deciziei contestate au stat analizele financiare a traseelor de desfacere a mărfii ( filele 17-30) şi procesul verbal încheiat cu ocazia şedinţei Conducerii unităţii intimate din 02.04.2004 ,( fila 31) având ca scop examinarea rentabilităţii activităţii de muncă a firmei, proces verbal din care rezultă că nu mai este necesară menţinerea postului de şofer autoutilitară, datorită nerentabilităţii deplasărilor.

Prin motivul prevăzut la art.65 din Codul muncii a fost creata posibilitatea legala pentru unitatea angajatoare de a desface contractul de munca in cazul in care necesitatea unei mai bune si mai eficiente organizări a societăţii impune reducerea numărului personalului prin desfiinţarea unor posturi de natura celui ocupat de cel in cauza.

Din probele administrate in cauza rezulta ca au fost îndeplinite cele doua condiţii ca reorganizarea sa fie legala, respectiv sa fie efectiva si definitiva.

Astfel din adresa trimisă de ITM B rezultă că ulterior concedierii contestatorului nu au mai fost angajate persoane pe postul deţinut de acesta in cadrul unităţii, că cele doua maşini la care face referire ca s-ar fi achiziţionat ulterior existau deja in patrimoniul unităţii aşa cum rezultă din documentele de achiziţie depuse la dosar ( 13-16), că nu existau posturi vacante conform pregătirii contestatorului care sa ii poată fi oferite , postul de secretară nefiind de natura a corespunde din acest punct de vedere .

Instanţa a mai reţinut că situaţia financiară a intimatei a suportat un regres şi că scăderea productivităţii muncii este un indicator de referinţă în analiza unui agent economic, având efect în luarea unor măsuri de menţinere a unor factori de profit, astfel încât reorganizarea activităţii determină şi reducerea de personal. De altfel in cadrul unor masuri de reducere de personal, nominalizarea persoanelor care le ocupă nu poate duce la concluzia urmăririi concedierii doar a unor persoane ,câtă vreme nu se fac dovezi în acest sens că nu s-au respectat dispoziţiile legale incidente. Cât priveşte selecţia personalului disponibilizat este atributul conducerii unităţii tocmai pentru a se asigura elementele necesare unei activităţi eficiente şi profitabile , elemente ce intră în componenţa organizării , conducerii, funcţionării şi responsabilităţii pentru activitatea unităţii. Susţinerea contestatorului în sensul că s-a urmărit disponibilizarea lui, fiind singura persoană nominalizată nu este susţinută de probele administrate, nefăcându-se dovada angajării ,ulterior măsurii, pe postul deţinut de contestator a unei alte persoane, acesta fiind efectiv desfiinţat.

In lumina tuturor acestor considerente în cauză s-a constatat că desfiinţarea postului a avut loc,măsura a fost efectivă şi reală,luată de organele abilitate ,fiind astfel îndeplinite cerinţele art.65 din Codul muncii, motiv pentru care s-a respins în totalitate contestaţia formulată de contestator ca fiind neîntemeiată.

Contestatorul aflându-se în culpă procesuală, instanţa in temeiul art.274 alin.1 si 3 din C o d u l d e procedură civilă l-a obligat la plata in favoarea intimatei a sumei de 500 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat, sumă diminuată raportat la complexitatea litigiului dedus judecăţii .

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs N. E., solicitând admiterea recursului, modificarea sentinţei, în sensul admiterii contestaţiei, anularea deciziei de concediere, reintegrarea contestatorului în postul deţinut anterior cu obligarea intimatei la plata salariilor restante, indexate, majorate şi reactualizate până la data plăţii efective.

În motivarea cererii de recurs, sunt învederate următoarele:

• decizia de concediere este nelegală şi netemeinică, fiind încălcate prevederile art. 65 alin. 1- 2 şi art. 74 din Codul muncii, astfel motivul desfiinţării postului este unul artificial, fiind necesar postul de şofer în vederea desfăşurării activităţii;

• convocarea recurentului pentru cercetarea disciplinară la data de 01.04.2007, analiza financiară din 02.04.2007 şi concedierea din data de 03.04.2007 pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, evidenţiază caracterul simulat al desfiinţării postului;

• angajarea altor persoane pe postul de ambalator reprezintă un subterfugiu al conducerii, aceasta având efectiv posibilitatea de a-i oferi postul respectiv în cadrul societăţii;

În drept sunt invocate dispoziţiile art. 304 indice 1 Cod procedură civilă.

Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că din probele administrate în faţa primei instanţe rezultă netemeinicia acţiunii reclamantului, măsura concedierii a fost luată după ce în prealabil conducerea societăţii a evaluat din punct de vedere economic oportunitatea păstrării unui post exclusiv de şofer, iar pe de altă parte s-a dovedit că ulterior nu au fost angajate persoane pe postul deţinut anterior de recurent în cadrul societăţii.

Examinând sentinţa prin prisma motivelor de recurs, precum şi din oficiu, instanţa reţine următoarele:

Prin decizia de concediere nr. 91 emisă de SC U. J. SRL E. lui N. la data de 03.04.2007 s-a dispus concedierea recurentului contestator, angajat pe post de şofer autoutilitară, reţinându-se ca motiv al concedierii desfiinţarea postului de şofer, iar ca motiv al desfiinţării acestui post faptul că zilele în care sunt rute de aprovizionare – desfacere nu reprezintă în viitor mai mult de 30% din totalul timpului de lucru al şoferului, astfel că activitatea de şofer devine nesemnificativă faţă de totalul orelor de lucru lunar. În cuprinsul deciziei s-a menţionat, de asemenea că, având în vedere mărimea firmei, conducerea nu poate oferi alt post vacant în locul celui desfiinţat.

Articolul 64 din Codul muncii statorniceşte obligaţia - de diligenţă - a angajatorului de a oferi salariatului un loc de muncă vacant corespunzător, în cazul concedierii pentru motivele prevăzute la art. 61 lit. c li lit. d, în doctrină considerând-se justificat că art. 64 se aplică şi în cazul concedierii pentru motivul desfiinţării postului.

În speţă, angajatorul deşi avea obligaţia de a-i oferi recurentului contestator un loc de muncă vacant în condiţiile art. 64 din Codul muncii, nu şi-a îndeplinit această obligaţie.

Astfel, potrivit adresei emise de Inspectoratul T e r i t o r i a l d e Muncă al Judeţului B sub nr. 810/2 din 07.11.2007, rezultă că în perioada 30.04.2007 până la data emiterii adresei, intimata a înregistrat la I.T.M. B un contract individual de muncă pentru funcţia de ambalator manual, post care fără îndoială că putea fi oferit recurentului.

Sigur că măsurile interne de eficientizare pot constitui un suport real pentru reorganizarea activităţii, însă în speţă s-a suprimat postul de şofer din statutul de funcţii cu consecinţa concedierii recurentului contestator pentru ca în perioada ce-a urmat să se procedeze la angajarea altei persoane pe postul de ambalator, post care putea fi ocupat de către recurent, fără a fi necesar a se recurge la măsura concedierii acestuia.

Prin urmare, având în vedere aspectele anterior relevate, concluzia ce se impune este aceea că, măsura concedierii recurentului este lovită de nulitate pe motivul nerespectării procedurii prevăzute de lege.

Faţă de considerentele ce preced, instanţa, în baza dispoziţiilor art. 312 alin. 1 şi 3 din C o d u l d e procedură civilă, va admite recursul, va modifica în întregime sentinţa în sensul că va admite în parte contestaţia şi, în consecinţă, va constata nulitatea deciziei de concediere nr. 91/03.04.2007 emisă de intimată.

În temeiul prevederilor art. 78 din Codul muncii, se va dispune reintegrarea contestatorului pe postul deţinut anterior, precum şi obligarea intimatei la plata despăgubirilor reprezentând salariul indexat reactualizat conform indicilor de inflaţie la nivelul perioadei 03.04.2007 – 1 iunie 2007, data angajării contestatorului la o altă unitate.

Fiind în culpă procesuală, intimata va fi obligată, în baza prevederilor art. 274 Cod procedură civilă, la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea recurentului, reprezentând valoarea onorariului avocaţial.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

ADMITE ca fondat recursul civil introdus de recurentul contestator N. E. cu domiciliul în E. lui N.,(...), (...) 3, . 9, în contradictoriu cu intimata SC U. J. SRL E. LUI N. cu sediul în E. lui N.,(...), judeţul B, împotriva sentinţei civile nr. 322/LM din 24.03.2008, pronunţată de T r i b u n a l u l B i h o r pe care o modifică în întregime în sensul că:

Admite în parte contestaţia formulată de contestatorul N. E. în contradictoriu cu intimata SC U. J. SRL E. lui N..

Constată nulitatea deciziei de concediere nr. 91/03.04.2007 emisă de intimată.

Dispune reintegrarea contestatorului pe postul deţinut anterior emiterii deciziei de concediere.

Obligă intimata să-i plătească contestatorului despăgubiri civile constând în salariul indexat majorat, reactualizat conform indicilor de inflaţie la data plăţii, pentru perioada 03.04.2007 – 01.06.2007.

Obligă partea intimată să plătească părţii recurente suma de 1000 lei cheltuieli de judecată în recurs.

IREVOCABILĂ.

Pronunţată în şedinţa publică din 25.09.2008.

Preşedinte Judecător Judecător Grefier

(...) (...) (...) (...) (...) (...) E. N. E.

• redactat decizie în concept – judecător – (...) (...) – 02.10.2008

• judecător fond – T. D., D. E.

• dact. gref. N. E. – 02.10.2008– 2 ex.