Cabinet avocat Dreptul muncii

R O M Â N I A

CURTEA DE A P E L C L U J

Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale

pentru minori şi familie

DECIZIA CIVILĂ NR. 2861/R/2009

Şedinţa publică din 09 decembrie 2009

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE : (...) (...)

JUDECĂTORI : (...) (...)

(...) (...)

GREFIER : (...) (...)

S-a luat în examinare – în vederea pronunţării - recursul declarat de reclamantul SINDICATUL LIBER V. C-N împotriva sentinţei civile nr. 1527 din 27 mai 2009, pronunţată de T r i b u n a l u l C l u j în dosarul nr(...), privind şi pe pârâta SC S. SA, având ca obiect contestaţie decizie de concediere.

Se constată că la data de 09 decembrie 2009, prin registratura instanţei, reclamantul recurent Sindicatul Liber V. a depus la dosar concluzii scrise, la care a anexat copia notificării privind deschiderea procedurii de insolvenţă.

N. dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea şedinţei publice din data de 07 decembrie 2009, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.

C U R T E A

Deliberând, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr.1527 din 27.05.2009, pronunţată de T r i b u n a l u l C l u j în dosarul nr(...), a fost respinsă cererea reclamantului Sindicatul Liber V. C-N împotriva pârâtei S.C. S. S.A C.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că reclamantul SINDICATUL LIBER V., afiliat la D. CARTEL B. FILIALA C este reprezentantul membrilor de sindicat M. E., S. E., U. J. şi E. B., foşti angajaţi ai pârâtei, care prin deciziile contestate, respectiv nr. 17/21.01.2009 pentru M. E., nr. 19/21.01.2009 pentru S. E., nr. 30/21.01.2009 pentru U. J. şi nr. 25/21.01.009 pentru E. B. a dispus desfacerea contractelor individuale de muncă ale acestora.

Instanţa a reţinut că măsura a fost adoptată în şedinţa din data de 13.01.2001, şedinţă la care au participat şi membrii de conducere ai sindicatului. Prin Hotărârea nr. 1/13.01.2009 s-a stabilit şi concedierea unui număr de 20 de salariaţi, posturile acestora fiind desfiinţate.

Referitor la măsura luată instanţa a reţinut în primul rând faptul că în cazul reducerii personalului, selecţionarea angajaţilor constituie un atribut exclusiv al conducerii unităţii, fără ca instanţa să aibă dreptul de a se substitui aprecierii exercitate de acest organ de conducere. Conducerea societăţii trebuie să răspundă de caracterul real al reducerii de personal.

Pârâta a depus la dosar Situaţiile de Personal de la 01.01.2009 şi de la 28.02.2009 din care rezultă că în ianuarie existau un număr de 299 de angajaţi iar în februarie numărul s-a redus la 279. S-a mai depus şi Bilanţul de la data 31.12.2008 şi Justificarea economică pentru reducerea de personal , acte din care rezultă caracterul real al reducerii de personal.

Referitor la susţinerile reclamantului potrivit cărora măsura a fost luată fără consultarea sindicatului, instanţa a reţinut că la şedinţa din data de 13.01.2001 în care s-a luat Hotărârea nr. 1/13.01.2009 au fost invitaţi să participe, au participat dar au refuzat să semneze procesul verbal încheiat şi membrii de conducere ai sindicatului. Este adevărat că art. 167 alin. 1 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate pe anul 2008-2009 prevede situaţiile de reducere a activităţii sau de reorganizare, dar în situaţia de faţă ne aflăm într-o situaţie de criză economică mondială puternică, ce afectează drastic societăţile, situaţie care determină conducerile societăţilor să adopte măsuri urgente de redresare a situaţiei. Termenele prevăzute la art. 167 alin. 1 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate pe anul 2008-2009 sunt excesiv de mari, neprevăzute niciunde în legislaţia muncii la concedierile individuale şi nici chiar la cele colective. Din Justificarea economică pentru reducerea de personal reiese că situaţia economică nu mai permitea continuarea activităţii atâta timp cât productivitatea muncii nu era la parametrii necesari iar cheltuielile cu personalul erau mult crescute.

Referitor la buna credinţă a pârâtei, instanţa a reţinut că potrivit prevederilor art. 73 din Codul muncii şi ale Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate pe anul 2008-2009 pârâta acordat preavizul de 30 de zile dar a renunţat la prezenţa acestora la lucru pe întreaga durată a preavizului.

Având în vedere aspectele legale reţinute şi prevederile art. 68 şi 73 din Codul muncii, instanţa a respins acţiunea formulată de reclamantul SINDICATUL LIBER V., afiliat la D. CARTEL B. FILIALA C reprezentant al membrilor de sindicat M. E., S. E., U. J. şi E. B. împotriva pârâtei S.C. S. S.A. C.

Împotriva acestei hotărâri reclamantul Sindicatul Liber V. a declarat recurs prin care a solicitat modificarea sentinţei în sensul admiterii acţiunii.

În motivarea recursului s-a invocat, în esenţă nerespectarea art.167, art.168 şi art.191 din Contractul Colectiv de Muncă, la nivel de unitate pentru 2008 – 2009 care impun obligaţia modificării şi informării sindicatului anterior emiterii deciziilor de concediere şi consultare a acesteia în vederea reducerii efectelor măsurii dispuse cu cel puţin 60 de zile anterior luării măsurii.

S-a reţinut, de asemenea, lipsa caracterului efectiv al desfiinţării posturilor, apreciindu-se că, în speţă, cauza acestora nu este reală şi serioasă, sens în care s-a arătat că ulterior concedierilor dispuse pârâta a făcut noi angajări, sau a recurs la detaşarea unor terţe persoane pe posturile vacante.

În acelaşi sens, s-a invocat nerespectarea cererilor prevăzute de art.167 şi art.168 din CCM referitoare la criteriile de stabilire a ordinii de prioritate, reclamantul arătând că s-a aplicat în mod greşit şi incorect criteriul calificativului obţinut de salariaţi pe anul 2008.

În fine, după ce s-a arătat că bilanţul contabil de care se prevalează pârâta nu este înregistrat sau vizat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice C, reclamantul a concluzionat că desfiinţarea posturilor s-a făcut la momentul emiterii deciziilor de desfacere contestate din dorinţa de a creşte profiturile întreprinderii şi de a pune în cauză situaţia salariaţilor considerată prea favorabilă, scopul fiind unul singur şi anume acela de a economisi salariul persoanei concediate.

Pârâta S.C. S. S.A a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că obligaţia de informare a sindicatului asupra unor concedieri subzistă numai după aprobarea măsurilor de concediere, nefiind aplicabile prevederile art.107 din CCM, că nu avea obligaţia solicitării sprijinului AJOFM decât pentru concedierea dispusă pentru motive ce ţin de persoana salariatului, precum şi că trebuie analizat la momentul concedierii caracterul său efectiv şi nu raportat la situaţia de peste 6 luni.

Examinând hotărârea în raport de motivele invocate Curtea de Apel va admite recursul pentru următoarele considerente:

Dintre motivele de recurs invocate de reclamant Curtea se va opri şi analiza cu prioritate cel referitor la lipsa caracterului efectiv, real şi serios al măsurilor de concediere deoarece se întemeiază pe o stare de fapt necontestată de părţi, spre deosebire de celelalte motive de recurs care impun verificări mai ample asupra felului concedierii (individuală sau colectivă) şi asupra consecinţelor concedierii (reducerea activităţii sau reducerea cheltuielilor excedentare).

În acest sens, Curtea de Apel observă că după concedierea celor 5 salariaţi la data de 22.02.2009, prin deciziile nr.14, 17, 19, 25 şi 30 din 21.01.2009 (f.7-9 fond) pârâta a efectuat angajări de personal pe posturi similare, după cum rezultă din copia registrului general de evidenţă a salariaţilor (f.25-47).

Astfel, după concedierea salariaţilor M. E., D. E. şi E. B. (M.i), pârâta a angajat alte persoane pe postul de M., cu titlu de exemplu instanţa de recurs reţinând contractele individuale de muncă încheiate cu J. U. la 06.04.2009 (poziţia nr.422 în Registru), cu D. J. la 06.04.2009 (poziţia nr.423), cu T. G la 06.04.2009 (poziţia nr.426), cu E. E. la 06.04.2009 (poziţia nr.428), precum şi alte câteva contracte de muncă, care fiind încheiate pe durată determinată îşi vor înceta efectele la data de 06.04.2010.

De asemenea, după concedierea salariatei S. E. (sudor), pârâta a angajat alte persoane pe postul de sudor, fiind reţinute cu titlu de exemplu contractele individuale de muncă cu D. D. N. la 23.02.2009 (poziţia nr.388) şi D. S. la 23.02.2009 (poziţia 389), ambele încheiate până la data de 23.05.2010 precum şi alte câteva contracte de muncă pe durata unui an (poziţiile nr.419, nr.437).

În fine, după concedierea salariatului U. J. (şofer), pârâta a angajat pe postul de şofer pe perioadă nedeterminată pe S. G. (poziţia nr.467) la data de 11.05.2008.

În egală măsură, Curtea observă că pârâta a efectuat angajări pe postul de M. şi sudor chiar în perioada de preaviz, la data de 02.02.2009, conform menţiunilor de la poziţiile 374-384 din Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor.

Prin urmare, Curtea constată că angajarea altor salariaţi pe aceleaşi posturi în perioada de preaviz sau în ziua următoare celei în care au încetat raporturile juridice de muncă în temeiul deciziilor de concediere contestate, precum şi o angajare permanentă la un interval scurt de timp (22.02.2009 – 11.05.2009) infirmă caracterul real şi serios al desfiinţării locului de muncă, punând sub semnul îndoielii măsura în care pretinsele dificultăţi economice, ori necesitatea reducerii cheltuielilor de personal au determinat această măsură.

În acest context, este de reţinut că amploarea numărului de angajări ulterioare luării hotărârii de efectuare a concedierilor salariaţilor reprezentaţi de reclamant constituie un argument ce pledează în mod determinant în favoarea lipsei caracterului real şi serios al concedierilor, neavând relevanţă, în raport de dispoziţiile art.86 Codul muncii referitoare la egalitatea de tratament între salariaţi angajaţi pe durată determinată şi salariaţi permanenţi, că angajările sunt pe durată determinată.

Constatând că obiectivul reducerii cheltuielilor salariale prin concedierea personalului excedentar nu poate fi realizată prin angajarea ulterioară a unui număr mai mare de salariaţi decât cel a persoanelor concediate, Curtea de Apel apreciază că măsura concedierii nu are un caracter real şi serios.

Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel în temeiul art.312 alin.3 raportat la art.304 pct.9 C.pr.civ. va admite recursul, va modifica hotărârea în sensul admiterii acţiunii reclamanţilor şi în baza art.76-78 Codul muncii anulării deciziilor nr. 17/21.01.2009, 19/21.01.2009, 14/21.01.2009, 30/21.01.2009, 25/21.01.2009 emise de pârâtă, va dispune reintegrarea în funcţia şi postul deţinut anterior emiterii deciziilor de desfacere a contractelor individuale de muncă, după cum urmează: M. E. - M., S. E. - sudor, D. E. - M., U. J. - şofer, E. B. – M. şi va obliga pârâta la plata drepturilor salariale indexate, majorate şi reactualizate de la data desfacerii contractului de muncă şi până la reintegrarea efectivă pentru fiecare dintre membrii de sindicat menţionaţi.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Admite recursul declarat de contestatorul SINDICATUL LIBER V. C-N PENTRU M. E., S. E., D. E., U. J. ŞI E. B. împotriva sentinţei civile nr. 1527 din 27.05.2009 a T r i b u n a l u l u i C l u j pronunţată în dosar nr(...), pe care o modifică în întregime în sensul că admite acţiunea formulată de SINDICATUL LIBER V. C-N pentru membrii de sindicat M. E., S. E., D. E., U. J. şi E. B. în contradictoriu cu pârâta S.C. S. SA şi în consecinţă anulează Deciziile nr. 17/21.01.2009, 19/21.01.2009, 14/21.01.2009, 30/21.01.2009, 25/21.01.2009 emise de pârâtă, dispune reintegrarea în funcţia şi postul deţinut anterior emiterii deciziilor de desfacere a contractelor individuale de muncă, după cum urmează: M. E. - M., S. E. - sudor, D. E. - M., U. J. - şofer, E. B. - M., obligă pârâta la plata drepturilor salariale indexate, majorate şi reactualizate de la data desfacerii contractului de muncă şi până la reintegrarea efectivă pt. fiecare dintre membrii de sindicat menţionaţi.

Decizia este irevocabilă.

Dată şi pronunţată în şedinţa publică din 09.12.2009.

PREŞEDINTE JUDECĂTORI

(...) (...) (...) (...) (...) (...)

GREFIER

(...) (...)

Red.S.D./S.M.D./4 ex./05.01.2010