• Tel. 0737.043.144 si 0722.415.993
  • Luni-Vineri 10:00-18:00


Litigiu de munca. Contestatie decizie de concediere. Recurs

Hotararea nr. 1641R din data 2009-03-16
Pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR(...) (număr în format vechi 7780/2007)

 

R O M Â N I A

CURTEA DE A P E L B U C U R E Ş T I

SECŢIA A VII-A CIVILĂ ŞI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Decizia civilă nr.1641R

 

Şedinţa publică din 16.03.2009

Curtea constituită din:

Preşedinte: (...) (...) (...)

Judecător: (...) C (...) Judecător: (...) (...)

Grefier: J. S. N.

 

Pe rol fiind, soluţionarea recursului formulat de către recurent PRIMĂRIA N. PRIN PRIMAR, împotriva sentinţei civile nr.4371 din data de 26.05.2008 pronunţată de T r i b u n a l u l B u c u r e ş t i Secţia a VIII-a Civilă, Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, în contradictoriu cu intimaţii: COMUNA N. PRIN PRIMAR şi S. Ş., în dosarul nr(...), având ca obiect „contestaţie decizie de concediere”.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 09.03.2009 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 16.03.2009, hotărând următoarele:

 

C U R T E A

 

De asupra recursului de faţă constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 4371/26.05.2008 pronunţată în dosarul nr(...), T r i b u n a l u l B u c u r e ş t i Secţia a VIII a Civilă şi pentru Cauze privind Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Primăriei N..

A admis contestaţia formulată de contestatorul S. Ş. în contradictoriu cu intimatele Comuna N. prin Primar şi Primăria N. prin Primar; a constatat nulitatea dispoziţiei nr. 543/16.11.2007 emisă de intimată.

A dispus reintegrarea contestatorului pe postul deţinut anterior emiterii dispoziţiei; a obligat intimatele la plata către contestator a despăgubirilor egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la data concedierii până la reintegrarea efectivă.

A obligat intimatele la 1.500 lei cheltuieli de judecată către contestator.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că şi Primăria N., alături de comuna N., are calitatea procesuală pasivă, devreme ce în contractul individual de muncă aceasta figurează în calitate de angajator.

Pe fondul cauzei s-a reţinut că decizia de concediere cuprinde menţiunile obligatorii reglementate de art.74 alin.1 lit. a), b) şi d) din Codul muncii, respectiv durata preavizului, motivele care au determinat concedierea, precum şi împrejurarea că angajatorul nu dispune de locuri de muncă vacante corespunzătoare pregătirii profesionale a fostului salariat.

Pentru ca măsura concedierii să fie legală, potrivit art.65 alin.2 Codul muncii, este necesar ca desfiinţarea locului de muncă să fie efectivă, respectiv ca postul să nu se mai regăsească în organigrama acesteia, să aibă o cauză reală şi să fie serioasă, respectiv să fie impusă de dificultăţi economice şi să nu disimuleze realitatea.

Intimata a justificat măsura desfiinţării locului de muncă ocupat de contestator cu reorganizarea activităţii dispusă prin Hotărârea Consiliului Local nr.74/29.08.2006, prin care s-a aprobat modificarea organigramei, a statului de funcţii şi numărul de personal al aparatului propriu al Consiliului Local N..

Din anexele nr.1 şi 2 la această hotărâre, nu rezultă numărul de posturi din Compartimentul Aparat E..

Intimata, care are sarcina probei potrivit art. 287 din Codul muncii, nu a depus la dosar înscrisuri prin care să dovedească faptul că măsura concedierii este legală, respectiv că desfiinţarea postului este efectivă, reală şi serioasă, deşi pe parcursul dezbaterilor instanţa a stabilit în sarcina sa obligaţia de a depune la dosar organigrame din perioadele anterioare şi
ulterioare concedierii reclamantului, acte din care să rezulte numărul de posturi şi denumirea posturilor din departamentul în care a lucrat contestatorul înainte şi după concediere.

S-a apreciat că măsura concedierii a fost dispusă cu nerespectarea procedurii prevăzută de lege astfel că este lovită de nulitate absolută, potrivit art. 76 Codul muncii.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs motivat în termen legal pârâta Comuna N. prin Primar, criticând soluţia pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 7 şi 9 C. pr. civ.

În motivarea recursului se susţine că intimatului-contestator i-au fost achitate toate prestaţiile dispuse prin sentinţa irevocabilă, că în noua organigramă nu există postul de tehnician de urbanism, însă nici măcar în OG nr. 10/2007 privind administraţia publică locală funcţia aceasta nu mai există.

Se arată că adoptarea unei noi organigrame în anul 2006 era necesară pentru a prevedea reducerea posturilor ţinând cont de rentabilizarea activităţii în unele compartimente legata de eficientizarea activităţii desfăşurate avându-se în vedere şi obligaţiile funcţionarului public legat de faptul că acesta este şi principiul care a stat la baza întocmirii unei noi organigrame. Reorganizarea activităţii priveşte structura interna şi compartimentele Primăriei dispuse tocmai pentru îmbunătăţirea activităţii.

Instanţa încearcă prin sentinţa ei să modifice o hotărâre a Consiliului Local care nu a fost atacata şi care se bucura in continuare de prezumţia de legalitate.

Instanţa adaugă la lege şi se T. în drepturile instituţiilor statului car au puterea de a modifica legile în vigoare şi obligă Primăria să creeze un post care nu există la data concedierii contestatoarei. Mai mult, nu instanţa de judecată modifica organigrama unei primarii ci numai Consiliul Local în temeiul art. 36 alin 3) lit. i) din Lege nr. 215/2001 privind administraţia publică locală.

Prin respectarea strictă a dispozitivului sentinţei recurenta este obligată să reintegreze contestatorul pe postul şi funcţia deţinută anterior deciziei de concediere.

Recurenta arată că postul şi funcţia deţinută nu existau la data concedierii 04.09.2007 când era în vigoare organigrama aprobată de consiliul local din 2006 care nu conţinea postul contestatorului şi OG nr. 10/2007 referitoare la funcţiile din administraţia publică locală.

Tot din punctul de vedere al Legii nr. 215/2001, în situaţia în care HCL nr. 74/2006 adoptata tocmai pentru a hotărî organigrama Primăriei Comunei N. este legală, nefiind contestată de nimeni şi putând fi modificată numai de către Consiliul Local, recurenta nu are în ce temei să modifice această hotărâre prin crearea la stăruinţa instanţei a unui nou loc de muncă.

Recurenta reaminteşte instanţei că potrivit Legii nr. 215/2001 proiectele de hotărâre trebuie a probate de către Consiliul Local şi nu stabilite prin hotărârea instanţei de judecată.

Recurenta mai arată că repunerea părţilor în situaţia anterioară nu mai este posibilă deoarece Organigrama şi Statul de funcţii adoptat şi pentru care s-a obţinut avizul ANFP pentru obţinerea statutului de funcţionar public nu cuprinde funcţia de tehnician de urbanism - postul care a fost desfiinţat şi astfel recurenta se va situa în afara legii – OG nr. 10/2007 şi HCL 74/2006 care se bucură de prezumţia de egalitate, avize de legalitate obţinute de la Agenţia Funcţionarilor Publici pentru a demara procedura legală care are la bază organigrama care nu cuprinde postul reclamantului.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul-contestator a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

În recurs nu s-au administrat probe noi.

Analizând actele şi lucrările dosarului din perspectiva criticilor formulate, dar şi a dispoziţiilor art. 3041 C. pr. civ., Curtea reţine următoarele:

În mod corect instanţa a reţinut că decizia contestată în prezenta cauză îndeplineşte cerinţele referitoare la menţiunile obligatorii din cuprinsul său, conform art. 74 alin. 1 lit. a, b, d.

Acestea însă nu sunt suficiente pentru îndeplinirea condiţiilor de legalitate, iar în cadrul analizei deciziei sub acest aspect instanţa a observat că, prin probele administrate în cauză, nu s-a dovedit că măsura concedierii a avut o cauză reală şi serioasă.

Astfel, din înscrisurile depuse nu a rezultat că postul intimatului-contestator a fost desfiinţat efectiv, Compartimentul Urbanism Amenajarea Teritoriului având în componenţă trei posturi ulterior adoptării Hotărârii Consiliului Local nr.74729.08.2006, fără a rezulta câte posturi existau anterior reorganizării. Ca atare, în mod corect instanţa a dispus nulitatea deciziei de concediere, aceasta nefiind conformă cu prevederile legale în materie.

Hotărârea Consiliului Local nr.74729.08.2006 de reorganizare a activităţii prin care recurenta a încercat să justifice concedierea dispusa, nu poate fi reţinută de către instanţă din moment ce din anexele nr. 1 şi 2 la aceasta hotărâre, nu rezultă numărul de posturi din Compartimentul Aparat E., din care făcea parte recurentul. Astfel, recurenta nu este în ipoteza unei reorganizări, ci a unei încălcări a unei hotărâri a Consiliului Local prin care s-a aprobat organigrama, comuna N. făcând 3 angajări în intervalul noiembrie 2006-iulie 2007 fără a modifica prin hotărârea Consiliului Local organigrama deja aprobată.

Astfel, în mod corect tribunalul a apreciat că măsura concedierii a fost dispusa cu nerespectarea procedurii legale şi ca atare este sancţionată cu nulitatea absolută.

O altă critică recurentei este referitoare la faptul că instanţa a apreciat că desfiinţarea locului de muncă nu este efectivă, recurenta susţinând că efectivitatea deciziei de concediere presupune însăşi suprimarea locului din muncă din structura angajatorului, generata de reorganizare.

Nici această critică nu poate fi reţinută de către instanţă, din moment ce, din statele de funcţii depuse de recurentă la dosar nu rezultă că postul deţinut de contestatorul-intimat a fost desfiinţat efectiv. Acest aspect rezultă din coroborarea probelor; astfel, din analiza organigramei rezultă că au fost aprobate un număr de 25 angajaţi în compartimentul aparat propriu, 2 angajaţi în compartimentul asistenţi sociali şi 2 angajaţi în compartimentul medici veterinari, reclamantul făcând parte din salariaţii compartimentului aparat propriu. De asemenea, din cuprinsul Raportului Comisiei de Control numită prin dispoziţia nr. 350/30.08.2007 rezultă că la nivelul lunii octombrie 2006 situaţia salariaţilor în compartimentul aparat propriu era conformă organigramei aprobată prin Hotărârea Consiliului Local N. nr. 74/29.08.2006.

Din statele de funcţii depuse de intimată la dosar nu rezultă că postul
deţinut de intimatul-contestator a fost desfiinţat efectiv, Compartimentul Urbanism Amenajarea Teritoriului având în componenţă trei posturi ulterior adoptării Hotărârii Consiliului Local nr.74/29.08.2006, fără a rezulta câte posturi existau anterior reorganizării. Totodată, din Raportul Comisiei de Control numită prin Dispoziţia nr.350/30.08.2007, înregistrată la
intimată cu nr.10844/31.08.2007 rezultă că la data controlului există o
inadvertenţă între statul de funcţii şi numărul de personal aprobate prin Hotărârea Consiliului Local nr.74/29.08.2006, conform cărora Compartimentul Aparat E., din care făcuse parte şi postul deţinut de intimat, avea 25 de angajaţi şi statele de plată din luna iulie 2007,
conform cărora acelaşi compartiment figurează cu 28 de angajaţi, de unde rezultă că, între timp, s-au făcut noi angajări.

Pe de alta parte, dacă desfiinţarea postului contestatorului-intimat ar fi fost efectiva, reîncadrarea în postul deţinut anterior primei concedieri nu s-a realizat efectiv, din moment ce postul nu mai exista la data reintegrării, decizia de reintegrare fiind nulă, astfel încât, nici concedierea dispusă în ziua imediat următoare reintegrării nu are obiect, fiind de asemenea lovită de nulitate, căci este un act subsecvent celui prin care s-a dispus reintegrarea.

Un alt aspect criticat de recurentă vizează faptul că instanţa încearcă prin sentinţa ei să modifice o hotărâre a Consiliului Local care nu a fost atacată. Nici acest aspect nu poate fi reţinut din moment ce nu se tinde la o modificare a unei hotărâri a Consiliului Local, ci la interpretarea dispoziţiilor din respectiva hotărâre. D. acestei hotărâri referitoare la lipsa numărului de posturi din Compartimentul Aparat E., lipsa menţiunilor exprese privind desfiinţarea efectiva a postului ocupat de intimatul-contestator, nu echivalează cu o modificarea a hotărârii, ci cu o aplicare a prevederilor respectivei hotărâri la situaţia de fapt. Recurenta este cea care a încercat pe toata perioada derulării cauzei să extindă si să interpreteze prevederile hotărârii într-un sens care nu este conform realităţii.

Cu privire la aprecierea asupra caracterului real, efectiv, serios al desfiinţării postului, Curtea reţine că prima instanţă a apreciat în mod corect asupra acestora.

Caracterul efectiv, real şi serios al desfiinţării locului de muncă ocupat de salariat trebuie să rezulte din următoarele documente: programul de instruire şi reorganizare a societăţi, proiectul de concedieri colectiv, tabelul nominal al personalului disponibilizat, organigramele şi statele de funcţii anterioare şi ulterioare concedierii.

Potrivit art. 45 din Legea nr. 50/1991, Comuna N. are în aparatul propriu un departament de specialitate în domeniul urbanismului, amenajării teritoriului şi amenajării executării lucrărilor de construcţii în care postul de tehnician urbanism este esenţiale.

Faţă de acestea, corect a reţinut Tribunalul, în situaţia în care desfiinţarea postului intimatului dispusă prin Hotărârea Consiliului Local nr.74/29.08.2006 ar fi fost efectivă, astfel cum susţine recurenta, instanţa a constatat că reîncadrarea contestatorului în postul deţinut anterior primei concedieri nu s-a realizat efectiv, de vreme ce postul nu mai exista la data reintegrării, decizia de reintegrare fiind nulă, astfel că nici concedierea, dispusă în ziua imediat următoare reintegrării, nu are obiect, fiind de asemenea lovită de nulitate, căci este act subsecvent celui prin care s-a dispus reintegrarea.

Curtea apreciază că Tribunalul a realizat o analiză judicioasă şi coroborată a probelor administrate, ceea ce a condus la pronunţarea unei sentinţe temeinice şi legale, întrucât măsura concedierii dispusă cu nerespectarea procedurii prevăzută de lege este lovită de nulitate absolută, potrivit art. 78 Codul muncii.

Pentru considerentele arătate recursul va fi respins, ca nefondat.

 

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

 

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurent PRIMĂRIA N. PRIN PRIMAR, împotriva sentinţei civile nr.4371 din data de 26.05.2008 pronunţată de T r i b u n a l u l B u c u r e ş t i Secţia a VIII-a Civilă, Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, în contradictoriu cu intimaţii: COMUNA N. PRIN PRIMAR şi S. Ş..

IREVOCABILĂ.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 16.03.2009.

PREŞEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

T. H. J. N. C B. M. I.

 

 

 

GREFIER

M. S. N.

 

 

Red.LH/th.red. C.P

2ex-06.04.2009

Jud. fond: C.G. D.

D. F..

Toate spetele


Sus ↑