Cabinet avocat Dreptul muncii

DECIZIA CIVILĂ NR. 435/R/2009

Şedinţa publică din 11 martie 2009

Pe rol, soluţionarea recursului civil declarat de recurenta reclamantă E. B., domiciliată în S M,(...)/2, judeţul S M în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ S M, cu sediul în S M,(...)-5, judeţul S M împotriva sentinţei civile nr. 1625/D din 12 noiembrie 2008 pronunţată de T r i b u n a l u l S a t u M a r e; având ca obiect: contestaţie decizie de pensionare.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanţei că părţile prezente în şedinţa publică din 4 martie 2009 au pus concluzii asupra recursului consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, şi când în vederea deliberării s-a amânat pronunţarea la data de 6 martie 2009, apoi 11 martie 2009, dată la care s-a pronunţat prezenta hotărâre, după care.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 1625/D din 12 noiembrie 2008 pronunţată de T r i b u n a l u l S a t u M a r e s-a respins acţiunea reclamantei E. B. în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ S M pentru constatarea nulităţii absolute a dispoziţiei nr.S/16022/I/3.03.2008, obligarea pârâtei la plata indemnizaţiei de boală cu dobânzile legale aferente pentru perioada 1.03.2008-17.04.2008, plata contravalorii salariului pentru perioada 18.04. – 21.05.2008.

Din considerentele sentinţei se reţine că prin Ordinul nr.S/16022/I din 03.03.2008 al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „T.” al judeţului S M s-a dispus încetarea contractului individual de muncă a reclamantei din iniţiativa angajatorului, în baza art.61 lit.e Codul muncii, începând cu data de 1.03.2008.

Conform disp.art.61 lit.e Codul muncii, angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului în cazul în care salariatul îndeplineşte condiţiile de vârstă standard şi stagiu de cotizare şi nu a solicitat pensionarea în condiţiile legii”.

Dreptul angajatorului de a dispune concedierea salariatului care îndeplineşte condiţiile de pensionare pentru limită de vârstă şi care nu a solicitat el însuşi pensionarea este susţinut şi prin disp.art.41 alin.5 din Lg.19/2000 – „Asiguraţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea unei pensii pentru limită de vârstă, cu excepţia pensiei anticipate şi a pensiei anticipate parţiale, îşi pot continua activitatea numai cu acordul angajatorului”.

Dispoziţiile art.56 lit.d Codul muncii, invocate de reclamantă, nu sunt incidente în prezenta caută, întrucât vizează o situaţie diferită care se coroborează cu disp.art.41 alin.6 din Lg.19/2000. Astfe, în situaţia asiguraţilor care au depus cererea de pensionare, angajatorii nu pot dispune încetarea raporturilor de muncă în vederea pensionării decât după primirea deciziei de admitere a cererii de pensionare conform art.41 alin.6 din Lg.19/2000.

În consecinţă, la data comunicării deciziei de pensionare pentru limită de vârstă, pensionare anticipată, pensionare anticipată parţială sau pensionare de invaliditate, contractul de muncă încetează de drept, conform art.56 lit.d Codul muncii.

Rezultă fără echivoc că reclamanta îşi întemeiază criticile pe disp.art.56 lit.d Codul muncii, care vizează încetarea de drept a contractului de muncă. Ori, în speţă, obiectul contestaţiei îl constituie o dispoziţie de încetare a contractului de muncă din iniţiativa unităţii în baza art.61 lit.e Codul muncii.

Reclamanta critică dispoziţia de concediere şi sub aspectul nerespectării art.60 lit.a Codul muncii, invocând că la data emiterii acesteia se afla în incapacitate temporară de muncă stabilită prin certificat medical.

S-a reţinut că măsura concedierii a fost dispusă la data de 03.03.2008. Certificatul medical prezentat în apărarea sa de către reclamantă a fost eliberat la data de 27.02.2008 vizând perioada 01.03. – 10.03.2008.

Reclamanta nu a făcut dovada certă a comunicării certificatului medical unităţii prin înregistrarea unei cereri la unitate sau printr-o scrisoare recomandată cu confirmare de primire în situaţia unui eventual refuz de înregistrare a cererii sale.

Declaraţia martorului audiat în acest scop nu este relevantă, ilustrând efectuarea unei vizite private din 03.03.2008, discuţii între soţul reclamantei şi alte persoane privind certificatul medical care ar fi fost dus la unitate de către acesta în dimineaţa acelei zile de 03.03.

S-a apreciat că proba nu este concludentă.

Faţă de probele administrate s-a apreciat ca legală dispoziţia de concediere, iar raportat la acest fapt – ca nejustificate cererile de acordare a indemnizaţiei de concediu medical pentru perioada 01.03.-17.04.2008, salariului pentru perioada 18.04.-21.05.2008.

În virtutea considerentelor expuse, s-a apreciat acţiunea reclamantei ca neîntemeiată, urmând a fi respinsă.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta E. B. solicitând admiterea acţiunii, modificarea sentinţei recurate în sensul admiterii acţiunii astfel cum a fost formulată.

În dezvoltarea motivelor de recurs arată recurenta că instanţa de fond a omis a avea în vedere dispoziţiile imperative ale c o d u l u i m u n c i i cu privire la încetarea raporturilor de muncă ale salariaţilor .

În acest sens subliniază că intimata nu a respectat dispoziţia imperativă a cărei încălcare se sancţionează cu nulitatea actului, prev. de art. 62 alin 1 din c o d u l m u n c i i potrivit căreia concedierea se dispune prin decizie şi nu prin ordin secret.

De asemenea, arată că intimata a încălcat şi dispoziţiile art. 62/2 c o d u l m u n c i i , care stabileşte că decizia, sub sancţiunea nulităţii absolute trebuie motivată în fapt şi în drept şi să cuprindă precizări cu privire la termenul în care poate fi contestată , precum şi instanţa la care se contestă.

Subliniază, în continuare, recurenta că un alt motiv de nulitate absolută a ordinului secret de concediere este încălcarea dispoziţiilor art. 60 alin 1 lit a din c o d u l m u n c i i care interzice concedierea salariatului pe durata incapacităţii temporare de muncă, stabilită prin certificat medico legal potrivit legii .

Arată aceasta că a făcut dovada depunerii în termen a certificatului medico legal, cu martorul audiat în cauză.

În cele din urmă arată recurenta că instanţa de fond şi-a însuşit fără a discerne toate apărările intimatei, încălcând dispoziţiile art. 62 alin 1 , 62 alin 2 şi 60 alin 1 lit a din c o d u l m u n c i i.

Mai arată că instanţa de fond , în mod eronat şi-a întemeiat sentinţa pe dispoziţiile art. 41 alin 6 din Legea nr. 19/2000, întrucât acest text reglementează condiţiile de formă ale concedierii, condiţii care au fost încălcate de către intimată.

Prin întâmpinare, intimata Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „T.” a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală şi temeinică a hotărârii recurate.

Acesta arată că potrivit dispoziţiilor art. 16 lit e angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului în cazul în care salariatul îndeplineşte condiţiile de vârstă standard şi stagiul de cotizare şi nu a solicitat pensionarea în condiţiile legii.

Aceste dispoziţii se completează cu cele ale art. 41 alin 5 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări de sociale potrivit căruia asiguraţii care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea unei pensii pentru limită de vârstă , cu excepţia pensiei anticipate şi a pensiei anticipate parţiale îşi pot continua activitatea numai cu acordul angajatorului.

Consideră intimata , astfel că angajatorul are dreptul de a dispune concedierea salariatului care îndeplineşte condiţiile de pensionare pentru limită de vârstă, respectiv vârsta standard şi stagiul de cotizare şi nu a solicitat el însuşi pensionarea .

Analizând recursul formulat prin prisma criticilor invocate instanţa constată următoarele:

Concedierea recurentei E. B. s-a făcut în baza Ordinului inspectorului şef al intimatei nr. S/16022/I din 3 martie 2008 în care se menţionează că începând cu data de 1 martie 2008 îi încetează contractul individual de muncă din iniţiativa angajatorului.

Analizând măsura concedierii dispusă prin ordinul mai sus , instanţa apreciază că aceasta este nulă întrucât conform art. 60 alin 1 lit a din c o d u l m u n c i i concedierea angajaţilor nu poate fi dispusă pe durata incapacităţii temporare de muncă stabilită prin certificat medical, conform legii.

Din actele şi lucrările dosarului, rezultă că la momentul concedierii recurentei, aceasta se afla în concediu medical, contractul său individual de muncă fiind prin urmare suspendat , aşa încât a devenit operantă interdicţia evocată.

În mod cu totul eronat tribunalul a înlăturat apărarea reclamantei legată de concedierea sa pe perioada în care se afla în concediu medical doar pe considerentul că aceasta nu a făcut dovada certă a comunicării certificatului medical unităţii, din moment ce textul nu face nici o distincţie în acest sens, ceea ce înseamnă că interdicţia se aplică chiar dacă angajatorul nu a fost încunoştinţat despre situaţia intervenită.

Date fiind raţiunile care justifică reglementările cuprinse în art. 60 alin 1 din c o d u l m u n c i i , în care concedierea salariaţilor este interzisă , angajatorului îi revine obligaţia de a revoca unilateral decizia de concediere a salariatului, de îndată ce a luat cunoştinţă de existenţa unuia dintre cazurile stabilite de art. 60 , iar după încetarea temeiul respectiv , acesta este în drept să emită o nouă decizie de concediere.

Constatându-se , aşadar, caracterul nelegal al măsurii concedierii dispuse faţă de reclamantă, apare ca fondat şi capătul de cerere prin care s-a solicitat acordarea indemnizaţiei de concediu medical pentru perioada 1 martie – 17 aprilie 2008 şi a salariului pe perioada 18 aprilie 2008- 21 mai 2008.

Faţă de cele ce preced , în temeiul dispoziţiilor art. 312 cod procedură civilă va fi admis recursul, sentinţa recurată urmând a fi modificată în parte conform dispozitivului prezentei.

Fiind în culpă procesuală , în temeiul dispoziţiilor art. 274 cod procedură civilă , intimata va fi obligată la 1422 lei cheltuieli de judecată în fond şi recurs , în favoarea recurentei, sumă ce reprezintă onorariul avocaţial.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

ADMITE ca fondat recursul civil declarat de recurenta reclamantă E. B., domiciliată în S M,(...)/2, judeţul S M în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ S M, cu sediul în S M,(...)-5, judeţul S M împotriva sentinţei civile nr. 1625/D din 12 noiembrie 2008 pronunţată de T r i b u n a l u l S a t u M a r e, pe care o modifică în sensul că:

ADMITE acţiunea precizată formulată de reclamanta E. B. în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ S M şi în consecinţă:

ANULEAZĂ dispoziţia nr. S/16022/1 din 3 martie 2008 privind încetarea contractului individual de muncă al contestatoarei.

CONSTATĂ că , contractul de muncă al contestatoarei a încetat la data de 21 mai 2008 urmare a emiterii deciziei de pensionare nr. (...) din 29 august 2008.

OBLIGĂ pe intimată la plata contravalorii concediului medical aferentă perioadei 1 martie 2008- 17 aprilie 2008 , respectiv la plata contravalorii salariului pentru intervalul 18 aprilie 2008- 21 mai 2008 în favoarea reclamantei .

IA B. că reclamanta a renunţat la judecarea capătului de cerere privind plata despăgubirilor morale.

OBLIGĂ intimata să-i plătească reclamantei suma de 1422 lei cheltuieli de judecată în primă instanţă şi în recurs.

IREVOCABILĂ.

Pronunţată în şedinţa publică din 11 martie 2009.

Preşedinte, Judecător, Judecător, Grefier,

(...) (...) (...) (...) (...) (...) (...) (...)

Red dcz D. N.

3.04.2009

Jud fond M. G. S., R.G.N.

Dact IC

2ex/10.04.2009

ÎNCHEIERE

Şedinţa publică din 4 martie 2009

Pe rol, soluţionarea recursului civil declarat de recurenta reclamantă E. B., domiciliată în S M,(...)/2, judeţul S M în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ S M, cu sediul în S M,(...)-5, judeţul S M împotriva sentinţei civile nr. 1625/D din 12 noiembrie 2008 pronunţată de T r i b u n a l u l S a t u M a r e; având ca obiect: contestaţie decizie de pensionare.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică se prezintă recurenta reclamantă, personal şi asistată de Av. E. E.,în baza împuternicirii avocaţiale nr. 4 din 18 februarie 2009 emisă de B a r o u l B i h o r – Cabinet Individual, în reprezentarea intimatului pârât , consilier juridic E. S., în baza delegaţiei nr. (...) emisă de intimată .

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanţei că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru; la dosar a parvenit prin Serviciul Registratură la data de 27 februarie 2009 întâmpinare, după care:

Instanţa comunică 1 exemplar al întâmpinării cu reprezentantul recurentei care arată că nu solicită acordarea unui nou termen pentru a lua cunoştinţă despre conţinutul acesteia.

Nefiind alte cereri de formular sau probe de administrat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului, modificarea sentinţei recurate în sensul admiterii contestaţiei astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată în cuantum de 1422 lei, la fond şi în recurs, reprezentând onorariu avocaţial.

CURTEA DE APEL

Pentru a da posibilitate părţilor de a depune concluzii scrise şi în vederea deliberării,

DISPUNE:

Amână pronunţarea la data de 6 martie 2009, cam. 39, ora 9.00

Pentru când părţile au termen în cunoştinţă.

Dată în şedinţa publică din 4 martie 2009.

Preşedinte, Judecător, Judecător, Grefier,

(...) (...) (...) (...) (...) (...) (...) (...)

ÎNCHEIERE

Şedinţa publică din 6 martie 2009

Instanţa formată din acelaşi complet de judecată şi,

pentru aceleaşi motive

DISPUNE:

Amână pronunţarea la data de 11 martie 2009, cam. 39, ora 9.00

Pentru când părţile au termen în cunoştinţă.

Dată în şedinţa publică din 6 martie 2009.

Preşedinte, Judecător, Judecător, Grefier,

(...) (...) (...) (...) (...) (...) (...) (...)