• Tel. 0737.043.144 si 0722.415.993
  • Luni-Vineri 10:00-18:00


Litigiu de munca. Contestatie decizie de concediere. Recurs

Hotararea nr. 1496/R/2008 din data 2008-06-25
Pronuntata de Curtea de Apel Cluj

R O M Â N I A

CURTEA DE A P E L C L U J

SECŢIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ŞI ASIGURARI SOCIALE,

PENTRU MINORI ŞI FAMILIE

 

DOSAR NR(...)

 

DECIZIA CIVILĂ NR. 1496/R/2008

Şedinţa publică din 25 iunie 2008

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE:

(...) (...)

JUDECĂTORI:

(...) (...)

(...) (...) D.

GREFIER:

S. N.

 

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta N. F. împotriva sentinţei civile nr. 687 din 17 aprilie 2008, pronunţată de T r i b u n a l u l C l u j în dosarul nr(...), privind şi pe pârâta SC”U.”SA având ca obiect contestaţie decizie de concediere.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă mandatarul reclamantei recurente, N. D. şi reprezentanta pârâtei intimate - consilier juridic U. D. care depune delegaţia la dosar, lipsă fiind reclamanta recurentă.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul a fost depus şi motivat în termenul legal, a fost comunicat intimatei şi este scutit de la plata taxelor de timbru şi a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin serviciul de registratură, la data de 24 iunie 2008, pârâta intimată a depus întâmpinare din care un exemplar se comunică cu mandatarul reclamantei recurente.

Se comunică un exemplar din completarea motivelor de recurs cu reprezentanta pârâtei intimate.

Instanţa din oficiu invocă excepţia tardivităţii depunerii completării motivelor de recurs şi pune în discuţie calitatea procesuală pasivă a pârâtei în raport de dispoziţiile OUG 116/2006.

Reprezentanta pârâtei intimate solicită admiterea excepţiei cu privire la completarea motivelor de recurs.

În temeiul art. 80 din Legea 168/1999 se admite excepţia tardivităţii motivelor de recurs depuse în completare, având în vedere că acestea au fost depuse în data de 16 iunie 2008, iar hotărâre primei instanţe a fost comunicată recurentei în 08.05.2008, nerespectându-se termenul de 10 zile prevăzut de dispoziţia legală menţionată anterior.

Nefiind formulate alte cereri prealabile sau invocate alte excepţii, Curtea constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul reprezentantei intimatei.

În temeiul art. 68 alin.( 4) şi (5) Cod procedură civilă se învederează mandatarului reclamantei că nu i se poate acorda cuvântul în susţinerea recursului întrucât nu are studii superioare juridice.

Reprezentanta pârâtei intimate solicită respingerea recursului declarat de reclamanta recurentă, susţinând oral întâmpinarea formulată şi depusă la dosar.

Curtea reţine cauza în pronunţare.

 

C U R T E A :

 

Deliberând reţine că prin sentinţa civilă nr.1704/27 aug.2007, pronunţată de T r i b u n a l u l C l u j în dosar nr(...) s-a respins acţiunea formulată de reclamanta N. F. împotriva pârâtei SC U. SA D pentru conflict de drepturi.

Prin Decizia civilă nr. 2547/11.12.2007 pronunţată de Curtea de A P E L C L U J în dosar nr(...) s-a admis recursul declarat de reclamanta împotriva sentinţei civile nr. 1704 din 27 august 2007 a T r i b u n a l u l u i C l u j pronunţată în dosar nr(...), care a fost casată în întregime şi s-a trimis cauza aceleaşi instanţei pentru o nouă judecată, reţinându-se necesitatea completării probatoriului sub aspectul caracterului colectiv sau individual al concedierii dispuse de pârâtă.

În rejudecare, prin sentinţa civilă nr. 687 din de 17 aprilie 2008, pronunţată de T r i b u n a l u l C l u j în dosarul nr(...), s-a respins acţiunea civilă formulată de către reclamanta N. F. în contradictoriu cu pârâta S.C. U. S.A. având ca obiect conflict de drepturi.

Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut că, prin Decizia nr. 136 din 05.03.2007 (f. 3 din dosar nr(...) al T r i b u n a l u l u i C l u j), reclamanta a fost concediată în temeiul art. 65 alin. 1 şi 2, art. 66, art. 73 alin. 1 din Codul muncii, art. 26 şi 27 din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate. Reclamantei i s-a acordat un preaviz de 15 zile lucrătoare începând cu data de 05.03.2007, urmând ca încetarea efectivă a contractului individual de muncă să aibă loc la data de 23.03.2007.

Potrivit dispoziţiilor art. 65 alin. 1 din Codul muncii, o persoană poate fi concediată pentru motive care nu ţin de aceasta, determinate de desfiinţarea locului de muncă din unul sau mai multe motive, fără legătură cu persoana acestuia.

Conform dispoziţiilor art. 68 alin. 1, prin concedierea colectivă se înţelege concedierea într-o perioadă de 30 de zile calendaristice, din unul sau mai multe motive, care nu ţin de persoana salariatului, a unui număr de: a) cel puţin 10 salariaţi – dacă angajatorul care indisponibilizează are încadraţi mai mult de 20 salariaţi şi mai puţin de 100 salariaţi; b) cel puţin 10 % din salariaţi dacă angajatorul care indisponibilizează are încadraţi cel puţin 100 salariaţi dar nu mai puţin de 300 salariaţi şi c) cel puţin 30 salariaţi dacă angajatorul care indisponibilizează are încadraţi cel puţin 300 de salariaţi.

Pârâta, a depus la dosarul cauzei Contractul nr. 746/08.08.2006 (f. 14-21 din dosarul nr(...)) de furnizare de produse, prin care a achiziţionat de la S.C. E. U. & E. S.A. un număr de 10 autobuze marca PROBUS 215 – T. Euro 3, pe care le-a dotat cu validatoare de călătorie, situaţie în care urma să se desfiinţeze postul deţinut de către reclamantă, care îndeplinea tocmai funcţia de taxatoare bilete.

Din copiile statelor de plată depuse la dosarul cauzei ( f. 43-53 din dosarul nr(...) al T r i b u n a l u l u i C l u j) a rezultat că societatea pârâtă avea angajaţi un număr de 135 de salariaţi, situaţie în care ar fi trebuit să dispună concedierea a cel mult 10 % din numărul salariaţilor respectiv 13,5 salariaţi în decurs de o lună, fapt care nu s-a întâmplat. În această situaţie, instanţa a considerat că nu a avut loc o concediere colectivă ci reclamanta, alături de alţi salariaţi, au fost concediaţi pe măsură ce autobuzele achiziţionate au fost dotate cu validatoare a biletelor de călătorie. De altfel, din copiile Deciziilor de desfacere a contractelor de muncă depuse de către pârâtă ( f. 34-42) a rezultat că, contractele individuale de muncă ale salariatelor care au îndeplinit funcţia de taxatori bilete au fost desfăcute începând din luna februarie şi până în luna mai 2007.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termenul legal reclamanta N. F., solicitând admiterea căii de atac promovate şi modificarea sentinţei în sensul admiterii acţiunii sale.

În memoriul de recurs s-a arătat că acelaşi complet de judecată care a soluţionat cauza în primă instanţă a mai pronunţat soluţii de respingere în alte 5 cauze similare, contravenind art. 24 şi 25 din C o d u l d e procedură civilă.

S-a mai invocat că la rejudecarea cauzei nu s-a ţinut cont de menţiunea din decizia de casare în sensul că eşalonarea concedierilor nu înlătură caracterul de concediere colectiv de muncă şi că nu s-a luat în considerare aspectul neprocedural prin care s-au făcut concedierile de către S.C. U. S.A. D, în sensul că au lipsit planul de reorganizare şi restructurare a unităţii, cea ce a confirmat că nu a existat la bază un studiu temeinic cum s-a afirmat în sentinţă; acordul patronului cu sindicatul unităţii privind concedierile colective de muncă.

Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea recursului declarat de reclamantă împotriva sentinţei civile nr. 687/2008 pronunţată de T r i b u n a l u l C l u j.

Examinând hotărârea recurată prin prisma motivelor invocate, Curtea apreciază că recursul este nefondat, urmând să îl respingă pentru următoarele considerente:

Art. 24 alin.(1) Cod procedură civilă se referă la incompatibilitatea judecătorului care a pronunţat o hotărâre în primă instanţă de a soluţiona aceeaşi cauză în apel, în recurs sau în caz de rejudecare după casare. Drept urmare, faptul că acelaşi complet de judecată a soluţionat alte cauze similare nu constituie un caz de incompatibilitate, norma procedurală menţionată anterior având caracter imperativ şi fiind de strictă interpretare, astfel încât nu poate fi extinsă prin analogie şi la alte ipoteze decât cele pe care le reglementează în mod expres.

De asemenea, nu se poate reţine incidenţa motivului de recuzare prevăzut de art. 27 pct. 7 Cod procedură civilă întrucât faptul că un judecător a soluţionat litigii în care s-au invocat aceleaşi probleme de drept nu înseamnă că acesta şi-a exprimat părerea în legătură cu pricina care se judecă.

În consecinţă, primul motiv de recurs care poate fi încadrat în dispoziţiile art. 304 pct. 1 Cod procedură civilă nu este întemeiat.

Referitor la nerespectarea deciziei de casare de către prima instanţă, se reţine, contrar celor susţinute de recurentă, că instanţa de control judiciar a apreciat că eşalonarea concedierii angajaţilor nu înlătură caracterul colectiv al concedierii, însă numai dacă se face dovada că raţiunea ce a determinat concedierile au constituit decizia unitară a unităţii angajatoare determinată de necesitatea obiectivă de reorganizare a societăţii comerciale.

Or, în lipsa unor probe concludente administrate în acest sens, Curtea apreciază că în mod judicios instanţa de rejudecare a reţinut că intimata a procedat la concedierea individuală a recurentei, decizia de concediere a recurentei fiind emisă cu respectarea dispoziţiilor art. 65 din Codul muncii, în condiţiile în care prin Hotărârea Consiliului de administraţie al pârâtei din 18 ianuarie 2006 s-a stabilit că se impune reorganizarea societăţii şi al personalului angajat, având în vedere necesitatea achiziţionării de autobuze noi, echipate cu sisteme de validare a biletelor de călătorie.

De altfel, în condiţiile în care prin acţiunea principală recurenta a solicitat să se constate că trebuia să beneficieze de dispoziţiile OUG 116/2006 (privind protecţia socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructurării şi reorganizării unor societăţi naţionale, regii autonome, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, precum şi a societăţilor comerciale şi regiilor autonome subordonate autorităţilor administraţiei publice locale), în condiţiile în care intimata nu are atribuţii în ceea ce priveşte acordarea măsurilor de protecţie socială prevăzute de acest act normativ, Curtea apreciază că aceasta nu are nici calitate procesuală pasivă în cauză, însă recurentei nu i se poate agrava situaţia în propria cale de atac conform art. 316 raportat la art. 296 Cod procedură civilă.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor legale menţionate anterior, a art. 299 alin. (1), 3041 şi 312 alin. (1) Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta N. F. împotriva sentinţei civile 687 din 17 aprilie 2008 a T r i b u n a l u l u i C l u j pronunţată în dosar (...), care o va fi menţinută.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

 

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta N. F. împotriva sentinţei civile 687 din 17 aprilie 2008 a T r i b u n a l u l u i C l u j pronunţată în dosar (...), pe care o menţine.

Decizia este irevocabilă.

Dată şi pronunţată în şedinţa publică din 25 iunie 2008.

 

 

PREŞEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,

PT. (...) (...) (...) (...) (...) (...) D. PT.S. N.

în C.O. semnează în C.O. semnează

vicepreşedintele instanţei prim grefier

JUDECĂTOR N. U.

H. E.

 

 

 

 

 

 

 

 

RED. L.D.

DACT. D.M. 2.EX./22.07.2008.

JUD.FOND. E.E., P.V..

Toate spetele


Sus ↑