Cabinet avocat Dreptul muncii

ROMÂNIA

CURTEA DE A P E L T I M I Ş O A R A Operator 2928

Secţia Conflicte de Muncă

şi Asigurări Sociale

DOSAR NR(...)

DECIZIA CIVILĂ NR. 636

Şedinţa publică din 7 aprilie 2009

PREŞEDINTE: (...) (...)

JUDECĂTOR: (...) (...)

JUDECĂTOR: (...) (...)

GREFIER: (...) (...)

Pe rol se află soluţionarea recursului declarat de către pârâta-recurentă SC E. E. ROMANIA SRL împotriva Sentinţei Civile nr. 118/2009, pronunţată de T r i b u n a l u l A r a d în dosarul nr(...),in contradictoriu cu intimata M. N. , având ca obiect contestaţie împotriva unei decizii de concediere .

La apelul nominal, făcut în şedinţă publică, se prezintă pentru recurentă avocat T. U., lipsă fiind reclamant intimată.

Procedura de citare este îndeplinită legal.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care reprezentanta recurentei depune la dosar concluzii scrise . C constată că la dosar au fost depuse prin serviciul registratură ,la data de 02.04.2009 mai multe declaraţii extrajudiciare din partea intimatei reclamante.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepţii de invocat, instanţa acordă cuvântul în susţinerea recursului.

Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului, modificarea in tot a sentinţei supusă reformării ,in sensul respingerii acţiunii reclamantei ,aşa cum a fost ea formulată in primul ciclu procesual. Învederează că nu solicită obligarea parţii adverse la plata cheltuielilor de judecată.

CURTEA,

Deliberând ,constată următoarele.

Prin Sentinţa Civilă nr. 118/2009, pronunţată de T r i b u n a l u l A r a d în Dosarul nr(...) a fost admisă contestaţia formulată de reclamanta M. N. în contradictoriu cu intimata SC E. E. România SRL, şi în consecinţă a fost anulată decizia de concediere nr. 30086 din 02.10.2008 emisă de intimată ,iar părţile au fost repuse în situaţia anterioară emiterii actului anulat, prin reintegrarea în muncă a contestatoarei la societatea intimată.

Pentru a pronunţa această sentinţă ,Tribunalul a constatat că reclamanta a fost salariata intimatei, în funcţia de muncitor necalificat, la punctul de lucru din I până la data de 20.10.2008 .Prin decizia nr.30086 emisă de intimată la data de 2.10.2008, contestatoarei i-a fost desfăcut contractul de muncă, pentru absenţe nemotivate de la locul de muncă în temeiul art.61 lit. a din Codul muncii.

Pornind de la prevederile art.61 lit. a din Codul muncii, potrivit cărora angajatorul poate dispune concedierea ca sancţiune disciplinară, Tribunalul a conchis că intimata a încălcat prevederile art.268 alin.2 lit.a) din Codul muncii prin omisiunea de a descrie fapta care a constituit abatere disciplinară. Astfel ,deşi concedierea a fost dispusă pentru absentele nemotivate de la locul de muncă, în cuprinsul deciziei intimata făcând referire la referatul de absenţe emis la 09.10.2008,fără a preciza insă care a fost perioada în care contestatoarea a lipsit nemotivat.

De asemenea, nici prevederea legală de la lit.c), al aceluiaşi articol, nu a fost respectată, neindicându-se motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării prealabile sau motivele pentru care nu a fost efectuată cercetarea. Susţinerea intimatei din convocarea nr. 29111 din 10.10.2008 pentru efectuarea cercetării prealabile( fila 21 dosar) adresată contestatoarei prin care se arată absenţele săvârşite de salariată ce constituie abateri disciplinare şi se sancţionează potrivit regulamentului de ordine interioară cu desfacerea contractului de muncă, precum şi dispoziţia că neprezentarea la convocare atrage consecinţele art.267 alin. 3 din Codul muncii şi anume dreptul de a dispune sancţionarea fără realizarea cercetării nu acoperă cerinţa imperativ impusă de art.268 lit c) din Codul muncii potrivit căreia şi în cazul în care nu s-a efectuat cercetarea , motivele pentru care aceasta nu a fost efectuată trebuie menţionate în cuprinsul deciziei.

Este vădit că sarcina probei revine unităţii angajatoare potrivit art. 287 din Codul muncii, dar în speţă intimata nu a făcut dovada neechivocă a comunicării convocării şi nici motivele obiective pentru care nu a fost efectuată cercetarea. Mai mult urmărind ordinea cronologică a actelor emise de intimată, rezultă că ,convocarea emisă la data de 10.10.2008 în vederea efectuării cercetării disciplinare poartă o data ulterioară emiterii deciziei de sancţionare nr. 30086 emisă la 02.10.2008. În concluzie, aceste înscrisurile au fost emise de intimata pentru a acoperi viciile de formă impuse de art.267 din Codul muncii referitoare la cercetarea disciplinară prealabilă emiterii deciziei de sancţionare.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs in termenul legal pârâta SC E. E. ROMANIA SRL ,recurs înregistrat pe rolul Curţii de A P E L T I M I Ş O A R A ,in data de 04.03.2009 ,solicitând modificarea in tot a sentinţei supusă reformării ,in sensul respingerii acţiunii reclamantei ,aşa cum a fost ea formulată in primul ciclu procesual.

Sintetizând motivele de recurs ale pârâtei , care in opinia sa se circumscriu prevederilor art. 304 pct. 7 şi 9 din C o d u l d e Procedură Civilă , Curtea constată că acestea s-au referit in esenţă la greşita apreciere de către judecătorii fondului a modului in care decizia de concediere atacată descrie abaterea reţinută in sarcina intimatei ca sancţiune disciplinară. S-a susţinut că noţiunea de absenţe nemotivate ,menţionată in cuprinsul deciziei de concediere este elocventă pentru descrierea in fapt a abaterii disciplinare prevăzută şi sancţionată de regulamentul intern.

În fine ,recurenta a mai adăugat că instanţa de fond a reţinut eronat şi faptul că convocarea la conciliere a fost emisă ulterior desfacerii contractului individual de muncă al reclamantei ,in contextul in care , din actele şi lucrările dosarului a rezultat in mod clar că respectiva convocare a fost emisă la data de 10.10.2008 ,in timp ce decizia de concediere poartă o dată ulterioară , respectiv 21.10.2008.

Reclamanta intimată nu s-a prezentat in instanţă şi nu a depus întâmpinare ,cu toate că a fost citată cu această menţiune in cursul procesului.

In recurs nu au fost administrate probe noi.

Analizând recursul pârâtei ,prin prisma motivelor invocate, precum şi a actelor de procedură efectuate in prima fază a procesului ,cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 304 ind.1 şi art. 312 alin.1 /C.pr.civ., Curtea reţine că acesta nu este întemeiat ,cu următoarele argumente.

Într-adevăr ,aşa cum corect au reţinut judecătorii fondului, Decizia de concediere nr. 30086/21.10.2008 ,emisă de pârâta recurentă, prin care s-a dispus desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă al reclamantei , stabileşte in sarcina contestatoarei săvârşirea unor abateri disciplinare constând absenţe nemotivate , pârâta făcând referire la prevederile art.5.1 lit.l din Regulamentul intern al societăţii.

Ori , raportând modalitatea in care unitatea recurentă a înţeles să descrie abaterile disciplinare, la prevederile imperative ale art. 268 alin.2 ,lit. a) şi b) din Codul muncii ,Curtea observă că, in mod evident, ea nu se circumscrie intru-totul exigenţelor impuse de textul legal indicat.

Cerinţa descrierii in actul unilateral al angajatorului a faptei care constituie abatere disciplinară ,presupune nu numai o exprimare in termeni generali ,cum este cazul concret al deciziei supusă astăzi analizei ,ci menţionarea detaliată a tuturor aspectelor menite să individualizeze abaterea disciplinară , adică modalitatea in care a fost comisă, in raport cu care să poată fi verificată temeinicia celor reţinute in sarcina salariatului , dar şi data la care a fost săvârşită ,pentru a se vedea dacă termenul legal de prescripţie a fost respectat etc.

Curtea împărtăşeşte opinia exprimată in mod unanim în literatura şi practica de specialitate ,potrivit căreia dispoziţiile cu caracter imperativ ale art. 268 alin.2 lit.a) şi b) din Codul muncii referitoare la necesitatea respectării cerinţelor obligatorii şi de conţinut pe care trebuie să le îndeplinească decizia de sancţionare urmăresc punerea la adăpost a angajatului de eventualele măsuri abuzive ori nejustificate ale angajatorului . Astfel, descriererea faptei ce a condus la luarea măsurii de sancţionare trebuie să fie amănunţită şi detaliată , având rolul de a permite o apreciere in concret , circumstanţiată şi riguroasă asupra temeiniciei măsurii de sancţionare .

În contextul celor mai sus expuse ,Curtea reţine că in mod corect instanţa de fond a apreciat că decizia atacată nu respectă cerinţele art. 268 alin.2 lit. a) şi b) din Codul muncii , care statornicesc o nulitate absolută de formă a actului de concediere , cu consecinţa lipsirii sale de efecte juridice.

Pe de altă parte ,instanţa de recurs observă că decizia de sancţionare disciplinară atacată nu este străină de critici nici sub aspectul modului in care recurenta a înţeles să respecte exigenţele formale ce ţin de menţionarea obligatorie şi in toate cazurile a motivelor pentru care nu a fost efectuată cercetarea disciplinară ,aşa cum obliga art. 268 ,lit.c), teza a II a din Codul muncii.

În fine ,fără a insista asupra celorlalte motive de recurs ale pârâtei ,cu privire la alte vicii de formă ale deciziei de sancţionare disciplinară , in contextul in care cele mai sus analizate sunt suficiente pentru a confirma legalitatea şi temeinicia soluţiei atacate, Curtea mai reţine că lipsa cerinţelor de validitate prevăzute de art. 268 alin.2 lit.a) şi b) din Codul muncii nu pot fi suplinite prin conţinutul referatului de absenţe la care se face trimitere prin actul atacat ,cu atât mai mult cu cât nici înscris dintre cele administrate in faţa instanţei de fond nu atestă că acest referat ar fi fost adus la cunoştinţa salariatei.

Pentru motivele de fapt şi de drept mai sus expuse ,in baza art. 312 alin.1 /C.pr.civ. Curtea va respinge recursul pârâtei ,apreciind că in cauza nu sunt incidente motivele de reformare prevăzute de art. 304 pct.7 şi 9 din C o d u l d e Procedură Civilă.

Se va lua act prin dispozitivul prezentei că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată in recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de către pârâta SC E. E. ROMANIA SRL împotriva Sentinţei Civile nr. 118/2009, pronunţată de T r i b u n a l u l A r a d în dosarul nr(...),in contradictoriu cu intimata M. N..

Fără cheltuieli de judecată in recurs.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 7 aprilie 2009.

PREŞEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

(...) (...) (...) (...) (...) (...)

GREFIER,

(...) (...)

Red.R.E. /11.05.2009

Tehnored. R.P. /2 ex /11.05.2009

Prima instanţă: D. Ş. şi B. D.- T r i b u n a l u l A r a d.