Cabinet avocat Dreptul muncii

R O M Â N I A

CURTEA DE A P E L C R A I O V A

SECŢIA A II-A CIVILĂ ŞI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 736

Şedinţa publică de la 01 Februarie 2010

Completul compus din:

PREŞEDINTE (...) (...)

Judecător (...) (...)

Judecător (...) (...)

Grefier (...) (...)

***************

Pe rol judecarea recursului declarat de contestatoarea J. D., împotriva sentinţei civile nr. 2629/ 30 iunie 2009, pronunţată de T r i b u n a l u l D o l j în dosarul nr(...), în contradictoriu cu intimata SC T. N. SRL, având ca obiect contestaţie decizie de concediere.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, a răspuns avocat D. E. E., pentru recurenta contestatoarea J. D., lipsind intimata SC T. N. SRL.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanţei că recursul este declarat şi motivat în termenul legal prevăzut de lege, după care, instanţa apreciind cauza în stare de soluţionare, acordă cuvântul asupra recursului.

Avocat D. E. E., pentru recurenta contestatoarea J. D., pune concluzii de admiterea recursului, casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare; cu cheltuieli de judecată.

C U R T E A

Asupra recursului de faţă;

Prin sentinţa nr. 2629 din 30 iunie 2009, T r i b u n a l u l D o l j, a respins contestaţia formulată de contestatoarea J. D., în contradictoriu cu intimata SC. T. N. –SRL.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut următoarele:

Contestatoarea a fost angajata intimatei pe postul de key account în baza unui contract individual de muncă pe durată nedeterminată.

Prin decizia nr. 195/25.02.2009 intimata a încetat contractul individual de muncă al contestatoarei începând cu 25.02.2009 în temeiul art. 65 alin. 1 din c o d u l m u n c i i.

Contestatoarea consideră că decizia este emisă cu încălcarea dispoziţiilor art. 74, deoarece nu cuprinde criteriile de stabilire a ordinii de priorităţi conform art. 69 alin 2 lit. d şi lista tuturor locurilor de muncă disponibile in unitate, precum şi termenul in care salariaţii puteau să opteze pentru a ocupa un loc vacant in condiţiile art. 64 din c o d u l m u n c i i, cu încălcarea dispoziţiilor art.73 deoarece nu s-a acordat termenul de preaviz de 15 zile lucrătoare şi art. 268 alin.2 lit.f din c o d u l m u n c i i, deoarece s-a indicat greşit instanţa competentă teritorial să soluţioneze contestaţia.

Potrivit art. 74 din c o d u l m u n c i i „decizia de concediere se comunică salariatului în scris şi trebuie să conţină în mod obligatoriu: a) motivele care determină concedierea; b) durata preavizului; c) criteriile de stabilire a ordinii de priorităţi, conform art. 69 alin. (2) lit. d), numai în cazul concedierilor colective; d) lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate şi termenul în care salariaţii urmează să opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant, în condiţiile art. 64.”

Instanţa a apreciat că intimata a respectat aceste dispoziţii legale menţionând în decizie motivele ce au stat la baza emiterii ei, respectiv desfiinţarea postului ocupat de contestatoare ca urmare a reorganizării activităţii, reorganizare aprobată de Adunarea Generală a Asociaţilor, temeiul legal al concedierii, respectiv art. 65 din c o d u l m u n c i i, durata preavizului de 15 zile lucrătoare, precum şi termenul şi instanţa la care poate fi contestată decizia ( elemente general obligatorii pentru orice decizie).

Faptul că nu s-au indicat criteriile de stabilire a ordinii de priorităţi conform art 69 alin 2 lit d , din c o d u l m u n c i i nu atrage nulitatea deciziei prezente, deoarece , aceste criterii se menţionează numai in cazul concedierilor colective , nu şi în cazul concedierii individuale pentru motive care nu ţin de persoana salariatului , cum este cazul contestatoarei .

De asemenea lista locurilor vacante se menţionează în decizie doar în situaţia în care astfel de posturi există ori în cazul de faţă intimata a făcut dovada cu hotărârea Adunării Generale a Asociaţilor că nu a avut nici un loc vacant.

În ce priveşte termenul de preaviz de minim 15 zile lucrătoare care este reglementat de art.73 din c o d u l m u n c i i potrivit cărora „persoanele concediate în temeiul art. 61 lit. c) şi d), al art. 65 şi 66 beneficiază de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 15 zile lucrătoare” instanţa constată că a fost respectat aşa cum rezultă chiar din cuprinsul deciziei contestate şi din notificarea nr. 162/11.02.20009, în ambele menţionându-se expres durata termenului de preaviz ca fiind de 15 zile lucrătoare.

În decizie se menţionează de asemenea termenul şi instanţa la care poate fi contestată decizia, iar faptul că s-a consemnat un alt tribunal decât cel de la domiciliul reclamantei nu duce la nulitate a deciziei de vreme ce contestatoarea s-a adresat în termen instanţiei competente teritorial şi nu a fost prejudiciată în nici un fel. Eroarea este justificată de faptul că intimata şi majoritatea salariaţilor săi sunt din S M, iar formularul de decizie cuprindea deja această menţiune „ T r i b u n a l u l S a t u M a r e”.

Pe fondul cauzei instanţa a apreciat ca neîntemeiată contestaţia deoarece postul deţinut de aceasta s-a desfiinţat efectiv, ca urmare a reorganizării activităţii, reorganizare aprobată prin hotărârea Adunării Generale a Asociaţilor din 01.02.2009, aşa cum rezultă chiar din cuprinsul acestei hotărâri depuse la dosar în extras.

Instanţa a respins contestaţia ca neîntemeiată şi a respins şi cheltuielile de judecată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs contestatoarea J. D. arătând în esenţă că lipseşte încheierea de dezbatere, deşi s-a amânat pronunţarea ceea ce atrage nulitatea hotărârii pronunţate.

Din examinarea considerentelor sentinţei reiese că hotărârea nu respectă dispoziţiile 261 alin.5 Cod pr.civilă în conformitate cu care aceasta trebuie să cuprindă motivările de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei, cum şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor.

S-a mai arătat că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii.

Hotărârea atacată este lipsită de temei legal, deoarece nu se poate determina din modul cum este redactată, dacă legea s-a aplicat corect sau nu în sensul că trebuia să se examineze dacă există cazul de concediere prevăzut în decizie, dacă decizia de concediere respectă regulile reglementate de art. 62 c o d u l m u n c i i.

Legal citată intimata a depus întâmpinare la dosar solicitând respingerea recursului.

Examinând sentinţa prin prisma motivelor de recurs invocate, cât şi din oficiu, în conformitate cu dispoziţiile art. 304 ind. 1 C.pr.civ., Curtea a reţinut următoarele:

Primul motiv de recurs invocat, şi anume că hotărârea recurată este nulă întrucât lipseşte încheierea de dezbatere, este neîntemeiat, întrucât la fila 119 dosar fond este încheierea de şedinţă, în care sunt consemnate dezbaterile asupra fondului cauzei şi prin care s-a dispus amânarea cauzei.

Hotărârea primei instanţe cuprinde motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei cum şi cele pentru care au fost înlăturate cererile părţilor, astfel că poate fi realizat controlul judiciar, prin verificarea modului în care s-a procedat la interpretarea probelor în raport de temeiurile de drept.

Instanţa de fond analizând decizia de concediere a reţinut în mod corect că în speţă fiind vorba de o concediere individuală au fost respectate dispoziţiile legale privitoare la aceasta.

Recurenta a invocat prin cererea de recurs că nu au fost respectate dispoziţiile prev. de art.62 şi art.64 c o d u l m u n c i i privitoare la concediere, aspecte ce nu au fost invocate prin cererea introductivă. Se reţine că art.62 şi 64 c o d u l m u n c i i fac parte din secţiunea a 3-a a actului normativ mai sus arătat, se referă la concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului, iar recurenta a fost concediată pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, în conformitate cu prevederile art.65 c o d u l m u n c i i, astfel că articolele invocate nu sunt incidente în prezenta cauză.

Faţă de considerentele de fapt şi de drept arătate mai sus, Curtea reţine că recursul nu este fondat astfel că în baza art. 312 C.pr.civ., va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de contestatoarea J. D., împotriva sentinţei civile nr. 2629/ 30 iunie 2009, pronunţată de T r i b u n a l u l D o l j în dosarul nr(...), în contradictoriu cu intimata SC T. N. SRL, având ca obiect contestaţie decizie de concediere.

Decizie irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică de la 01 Februarie 2010

Red.jud.D.(...)

2 ex/AS

j.f.C.E.

M.O.