Cabinet avocat Dreptul muncii

R O M Â N I A

CURTEA DE A P E L C R A I O V A

SECŢIA CONFLICTE DE MUNCA ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 3936

Şedinţa publică de la 03 Iunie 2008

Completul compus din:

PREŞEDINTE- (...) (...)

Judecător- (...) (...)

Judecător- (...) (...)

Grefier -(...) (...)

***************

Pe rol, judecarea recursului declarat de contestator E. D., împotriva sentinţei civile nr. 4726 din 13.11.2007, pronunţată de T r i b u n a l u l D o l j, în dosar nr(...), în contradictoriu cu intimat pârât SOCIETATEA D. MEŞTEŞUGĂREASCĂ PRESTAREA T. C, având ca obiect contestaţie decizie de concediere.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns părţile: recurent contestator E. D. reprezentat de avocat T. T. şi intimat pârât Societatea D. Meşteşugărească Prestarea T. C, prin consilier juridic B. B..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care nemaifiind cererii de formulat excepţii de ridicat şi constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul părţilor prezente pentru a pune concluzii asupra recursului.

Avocat T. T. pentru recurenta contestatoare E. D., solicită admiterea recursului , modificarea sentinţei pronunţată de T r i b u n a l u l D o l j în sensul admiterii acţiunii şi arată că reţinerile instanţei de fond nu se bazează pe probele administrate la dosar iar desfinţarea postului a fost impusă de dificultăţile economice în care se găsea intimata.

Consilier juridic B. B. pentru intimata pârâtă, solicită respingerea recursului ca nefondat şi arată că profitul era realizat din vânzări cumpărări şi chirii.

C U R T E A

Asupra recursului de faţă.

T r i b u n a l u l D o l j prin sentinţa nr. 4726 de la 13 noiembrie 2007 a respins contestaţia formulată de contestatoarea E. D., împotriva deciziei nr.32/08.12.2006, emisă de intimata Societatea Cooperativă Meşteşugărească Prestarea T. C.

Pentru a se pronunţa astfel instanţa a reţinut că, contestatoarea E. D. a fost angajata unităţii intimate de la 06.09.1999 şi până la 22.01. 2007, conform convenţiei individuale nr. 2689/24 09 1999 şi Deciziei nr. 32/08 12 2006.

Prin decizia nr. 32/08. 12. 2006 a Consiliului de Administraţie al Societăţii D. Meşteşugărească intimate, s-a desfiinţat postul de economist ocupat de contestatoarea E. D., din cadrul compartimentului de contabilitate. Măsura a fost justificată de unitate prin faptul că menţinerea postului respectiv nu este oportună din motive economice , având in vedere dificultăţile economico – financiare cu care se confruntă D..

Prin aceeaşi decizie s-a depus întocmirea documentelor necesare pentru înscrierea la şomaj a contestatoarei întrucât nu există alt loc de muncă în societate care să-i poată fi oferit.

Potrivit disp.art 65 din c o d u l m u n c i i, concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă, determinată de desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat ca urmare a dificultăţilor economice, a transformărilor tehnologice sau a reorganizării activităţii.

Potrivit alin 1 al aceluiaşi articol, desfiinţarea locului de muncă trebuie să fie efectivă şi să aibă o cauză reală şi serioasă, dintre cele prevăzute la alin 1.

Textele de lege se referă la „ desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat”.Deci nu se pune problema unei selecţii a salariaţilor după desfiinţarea postului,ci direct , desfiinţarea vizează posturilor salariaţilor ce vor fi concediaţi.

Condiţia de legalitate impusă este ca desfiinţarea locului de muncă să fie efectivă şi să aibă o cauză reală şi serioasă.

Desfiinţarea locului de muncă este efectivă atunci când el este suprimat din structura angajatorului, are o cauză reală când prezintă un caracter obiectiv şi este serioasă când are la bază studii temeinice vizând îmbunătăţirea activităţii şi nu disimulează realitatea .

Analizând statul de funcţii al cooperativei instanţa a apreciat că desfiinţarea postului a fost efectivă, în statul de funcţii pe anul 2007 nu se mai regăseşte postul pe care îl ocupase contestatoarea.

Desfiinţarea locului de muncă a avut o cauză reală, fiind impusă de dificultăţile economice în care se găsea intimata.

Astfel, din referatul nr. 638/17.03.2005 întocmit chiar de contestatoare, reiese faptul că 3 unităţi din cadrul cooperativei lucrau in pierdere, fapt susţinut şi de documentul cumulativ anexat referatului.

In acelaşi sens, trebuie reţinut şi referatul nr. 820/08.12.2006.Din cuprinsul acestui referat reiese că din analiza activităţii de exploatare a celor 10 complexe rezultă că în primele 10 luni ale anului 2006 s-a înregistrat o pierdere de 255.497 lei, din care ponderea cea mai mare – 37% - o deţin cheltuielile cu salariile.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs contestatoarea E. D. criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivarea recursului a arătat că desfiinţarea postului ocupat de către ea trebuia analizată prin compararea statelor de funcţii pe anul 2006 şi 2007, precum şi pe analizarea fişei postului.

A mai arătat recurenta că simpla referire la faptul că desfiinţarea postului a avut cauze economice nu constituie motivare obiectivă care poată sta la baza concedierii unui salariat.

Referatul întocmit de contabila şefă nu poate susţine o astfel de decizie, iar o analiză economică a societăţii trebuia dispusă de către Consiliul de administraţie şi făcută de un evaluator specializat.

A mai arătat recurenta că referatul respectiv a fost întocmit chiar în ziua în care a fost emisă decizia, ceea ce demonstrează că a fost întocmit cu scopul de a justifica concedierea.

Cât priveşte referatul nr. 638 din 17 martie 2005 instanţa în mod greşit l-a avut în vedere deoarece fusese întocmit cu 2 ani înainte de concediere.

Instanţa de fond a greşit de asemenea şi când a reţinut că din pierderea de 255.497 lei înregistrată în primele 10 luni ale anului 2006 37 % reprezintă cheltuielile cu salariile, în condiţiile în care în acea perioadă s-a înregistrat un profit iar cheltuielile salariale reprezentau 37 % din cheltuieli şi nu din pierderi.

Analizând recursul formulat se constată că este fondat pentru următoarele considerente:

Aşa cum a reţinut şi instanţa de fond dispoz. art. 65 c o d u l m u n c i i permit concedierea salariatului pentru motive care nu ţin de persoana sa atunci când are loc desfiinţarea locului de muncă ocupat de către acesta, desfiinţare care să fie efectivă şi să aibă o cauză reală şi serioasă. Tot instanţa de fond a reţinut în mod corect că o cauză este reală când prezintă un caracter obiectiv şi este serioasă când are la bază studii temeinice vizând îmbunătăţirea activităţii şi nu disimularea realităţii.

Instanţa de fond greşeşte însă atunci când analizează în speţă cauza desfiinţării locului de muncă al contestatoarei. Reţine astfel instanţa de fond că desfiinţarea locului de muncă a avut o cauză reală fiind impusă de dificultăţile economice în care se găsea intimata.

Concluzia instanţei se bazează pe un referat în5tocmit în martie 2005 din care reieşea că 3 unităţi din cadrul cooperativei lucrau în pierdere şi pe un referat din decembrie 2006 din care ar rezulta o pierdere la nivelul acesteia.

Atunci când se hotărăşte concedierea unui salariat sau mai multor salariaţi ca urmare a dificultăţilor economice prin care trece societatea este necesar ca angajatorul să facă probe serioase cu privire la dificultăţile economice la rândul lor serioase prin care trece societatea respectivă şi care să justifice desfiinţarea locurilor de muncă sau locului de muncă respectiv.

În speţă nu s-a făcut o asemenea dovadă. Referatul nr.638/17.03.2005 la care face referire instanţa de fond nici măcar nu este menţionat în decizia de concediere emisă de către intimată. În aceste condiţii având în vedere faptul că a fost întocmit şi cu aproape 2 ani înainte de emiterea deciziei , precum şi faptul că nu a stat la baza deciziei în mod greşit a fost avut în vedere de către instanţa de fond ca justificând situaţia grea economică care să justifice concedierea contestatoarei.

Nici referatul nr. 820 din 8 decembrie 2006 nu poate constitui o asemenea probă.

Acest referat după cum se poate observa a fost întocmit exact în ziua în care a fost emisă şi decizia de concediere, iar din analizarea acestuia reiese că primele 10 luni ale anului 2006 intimata a realizat un profit de 42.792 lei şi nu o pierdere aşa cum în mod eronat reţine instanţa de fond şi deci intimata nu se afla într-o situaţie economică care să constituie o cauză serioasă de desfiinţarea locului de muncă.

Chiar şi în situaţia reţinută de instanţa de fond şi anume că intimata ar fi realizat pierdere în anul 2006 atunci când se ia măsura concedierii unui salariat pentru ca măsura să fie una serioasă este necesar ca prin acea măsură să fie posibilă o îmbunătăţire semnificativă a situaţiei economice pentru ca altfel măsura nu se justifică.

În speţă nu se poate spune prin concedierea unui singur salariat situaţia economică a intimatei s-ar fi îmbunătăţit semnificativ , astfel că şi din acest punct de vedere măsura desfiinţării locului de muncă apare ca neavând o cauză reală şi serioasă.

Pentru aceste considerente în baza art. 304 pct.9 Cod pr.civilă şi 312 Cod pr.civilă se impune admiterea recursului şi în baza art. 78 c o d u l m u n c i i modificarea sentinţei în sensul admiterii contestaţiei , anulării deciziei de concediere şi reintegrării contestatoarei pe postul deţinut anterior, precum şi obligarea intimatei la plata drepturilor salariale şi a celorlalte drepturi de care a fost lipsită contestatoarea începând cu data desfacerii contractului de muncă până la reintegrarea efectivă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Admite recursul formulat de contestatoarea E. D., împotriva sentinţei civile nr. 4726 din 13.11.2007, pronunţată de T r i b u n a l u l D o l j, în dosarul nr(...), în contradictoriu cu intimata - pârâtă SOCIETATEA D. MEŞTEŞUGĂREASCĂ PRESTAREA T. C.

Modifică sentinţa în sensul că admite contestaţia formulată de contestatoare, anulează decizia de desfacere a contractului individual de muncă şi dispune reintegrarea contestatoarei în postul şi locul de muncă deţinut anterior, cu obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale reactualizate începând cu data desfacerii contractului individual de muncă şi până la reintegrarea efectivă.

Decizie irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică de la 03 iunie 2008.

Preşedinte, Judecător, Judecător,

(...) (...) (...) (...) (...) (...)

Grefier,

(...) (...)

16.06.2008

Red.jud.M.(...)

4 ex/AS

j.f. M.O.

R.Florescu