Cabinet avocat Dreptul muncii

ROMÂNIA

CURTEA DE A P E L T I M I Ş O A R A Operator 2928

Secţia Litigii de Muncă

şi Asigurări Sociale

DOSAR NR(...)

DECIZIA CIVILĂ NR. 1159

Şedinţa publică din 16 iulie 2009

PREŞEDINTE: (...) (...)

JUDECĂTOR: (...) (...) (...)

JUDECĂTOR: (...) T.

GREFIER: B. T.

Pe rol se află judecarea recursului declarat de reclamanta E. M. T. împotriva sentinţei civile nr. 1086/02.04.2009 pronunţată de T r i b u n a l u l T i m i ş în dosar nr(...), în contradictoriu cu pârâta intimată S.C. J. L. EXPERT S.R.L., având ca obiect conflict de muncă.

La apelul nominal, făcut în şedinţă publică, se prezintă reclamanta recurentă personal, lipsă fiind societatea pârâtă.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, constatându-se că intimata a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin Serviciul Registratură, la data de 15.07.2009, un exemplar fiind comunicat reclamantei, care nu solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a lua cunoştinţă de conţinutul acestui act procedural.

Nemaifiind cereri de formulat sau excepţii de invocat, Curtea constată încheiată cercetarea judecătorească şi acordă cuvântul asupra recursului.

Reclamanta pune concluzii de admitere a recursului, pentru motivele arătate în scris, fără cheltuieli de judecată.

CURTEA,

În deliberare, constată că prin sentinţa civilă nr. 1086/02.04.2009, pronunţată de T r i b u n a l u l T i m i ş în dosarul nr(...), s-a respins acţiunea formulata si precizata de reclamanta E. M. T., in contradictoriu cu parata SC J. L. SRL,ca neîntemeiata.

Pentru a pronunţa această hotărâre, tribunalul a reţinut că reclamanta E. M. T. a fost angajata pârâtei SC J. L. SRL. În urma unui control efectuat de către ITM T, s-a stabilit ca în perioada august – decembrie 2007, pârâta nu a achitat drepturile salariale cuvenite şi indemnizaţia de concediu aferentă anului 2007. Prin mandatul poştal, nr. N.-12 nr. (...), pârâta a trimis reclamantei suma de 3.840,50 lei reprezentând drepturile salariale cuvenite pentru perioada august – decembrie 2007 şi indemnizaţia de concediu aferentă anului 2007.

Pentru perioada 01.01.2008-30.05.2008, tribunalul a constatat că reclamanta a lipsit nemotivat, aşa cum rezultă din foaia colectivă de prezenţă pentru fiecare lună în parte depusă la dosarul cauzei, fiind emisă decizia de concediere nr. 48/11.06.2008.

În ceea ce priveşte solicitarea anulării înscrierilor din carnetul de munca respectiv poziţia 62 şi poziţia 63, tribunalul a găsit acest petit neîntemeiat, deoarece la poziţia 62 s-a operat majorarea salariului, majorare care se poate efectua unilateral de către angajator nefiind necesar acordul expres al angajatului, iar la poziţia 63, s-a operat schimbarea denumirii angajatorului care nu are implicaţii asupra contractului individual de muncă al reclamantei.

Împotriva hotărârii a declarat recurs reclamanta solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii în sensul admiterii acţiunii astfel cum a fost formulată pentru motivele de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.

În motivare se arată că prima instanţă a aplicat greşit dispoziţiile art. 61 lit. a Codul muncii raportat la art. 78 alin. 1 şi alin. 2 Codul muncii în ceea ce priveşte concedierea începând cu data de 01.06.2008 şi aplicarea drepturilor de la data concedierii până la reintegrarea efectivă, sub acest aspect decizia de concediere fiind nulă întrucât nu a respectat dispoziţiile legale menţionate.

De asemenea, recurenta arată că nu au fost respectate prevederile legale care vizează modificarea contractului de muncă, respectiv art. 145 din Legea nr. 130/1999 pentru calculul indemnizaţiei concediului de odihnă, astfel că se impune modificarea hotărârii în sensul admiterii tuturor pretenţiilor.

Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat, arătând că prima instanţă a interpretat corect probele administrate şi i-a acordat reclamantei toate drepturile salariale, mai mult prin procesul-verbal nr. 26984/10.07.2008 s-a consemnat împrejurarea rezultată după efectuarea controlului de către inspectorii ITM T, drept consecinţă au fost acordate reclamantei toate drepturile convenite, angajatorul îndeplinindu-şi obligaţiile astfel cum rezultă şi din procesul-verbal nr. 27350/21.07.2008.

Examinând recursul declarat prin prisma dispoziţiilor legale invocate şi ale înscrisurilor depuse în recurs, Curtea constată că sunt neîntemeiate motivele de recurs care în principal nu constituie motive de nelegalitate a hotărârii instanţei de fond, ci au natura unor cereri noi, inadmisibile în calea extraordinară de atac a recursului.

Astfel, în mod temeinic prima instanţă a apreciat faţă de raportul juridic dedus judecăţii că angajatorul – pârâta şi-a achitat drepturile salariale cuvenite reclamantei pentru perioada august-decembrie 2007, precum şi indemnizaţia de concediu aferentă anului 2007.

Motivele de recurs care vizează temeiul aplicării măsurii de concediere, precum şi nulitatea deciziei de concediere nu pot face obiectul analizei în recurs, întrucât prima instanţă-tribunalul nu a fost sesizată cu o astfel de acţiune. În aceeaşi ordine de idei, petitul privind înscrierile în carnetul de muncă, în sensul celor solicitate pentru prima oară în recurs, în plus faţă de cele invocate şi analizate de către prima instanţă nu pot constitui motive de recurs faţă de hotărârea pronunţată.

În considerarea celor de mai sus, potrivit dispoziţiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, urmează a se respinge recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamanta E. M. T. împotriva sentinţei civile nr. 1086/02.04.2009 pronunţată de T r i b u n a l u l T i m i ş în dosar nr(...).

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 16 iulie 2009.

PREŞEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

(...) (...) (...) (...) (...) (...) T.

GREFIER,

B. T.

Red. A.T. / 17.09.2009

Tehnored A.S./ 17.09.2009/2 ex

Prima instanţă: Ş. F. E. şi M. E. – T r i b u n a l u l T i m i ş