Cabinet avocat Dreptul muncii

R O M Â N I A

CURTEA DE A P E L C O N S T A N Ţ A

SECŢIA CIVILĂ, MINORI ŞI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR.63/CM

Şedinţa publică de la 02 Februarie 2010

Completul specializat pentru cauze privind

Conflicte de muncă şi asigurări sociale

Completul compus din:

PREŞEDINTE (...) (...)

Judecător (...) (...)

Judecător (...) (...)

Grefier (...) (...)

Pe rol, soluţionarea recursului civil formulat de recurentul pârât RIMARUL COMUNEI D., cu sediul în comuna D., jud.T, împotriva sentinţei civile nr.1806/07.10.2009 pronunţate de T r i b u n a l u l T u l c e a în dosarul nr.1947/RJ/88/2009, în contradictoriu cu intimatul reclamant E. E., domiciliat în comuna D., jud. T, având ca obiect alte cereri.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă pentru recurentul pârât Primarul comunei D., avocat M. S., conform împuternicirii avocaţiale nr.20/28.02.2010, depusă la dosarul cauzei, lipsind intimatul reclamant E. E..

Procedura legal îndeplinită, conform art. 87 şi urm. C.pr.civ.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este declarat în termen, motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru.

Apărătorul recurentului pârât precizează că nu mai are alte cereri, excepţii de invocat sau probe de formulat în cauză.

Instanţa, având în vedere că în cauză nu mai sunt alte cereri, excepţii de invocat sau probe de formulat, în temeiul disp.art. 150 C.pr.civ. declară încheiate dezbaterile şi acordă cuvântul asupra recursului.

Apărătorul recurentului pârât, având cuvântul solicită admiterea recursului, modificarea sentinţei recurate, în sensul respingerii acţiunii ca nefondate.

Precizează apărătorul recurentului că pe data de 27.06.2008 i s-a desfăcut contractul de muncă reclamantului E. E.. Prin hotărârea T r i b u n a l u l u i T u l c e a a fost anulată dispoziţia nr.104 emisă de Primarul comunei D. prin care a încetat contractul individual de muncă al petentului.

Apărătorul recurentului reclamant arată că instanţa de fond, după rejudecare a obligat pârâta şi la reintegrarea contestatorului pe postul deţinut anterior datei de 27.06.2008, fără a ţine cont de imposibilitatea realizării acestui lucru. Ceea ce a văzut instanţa de fond ca fiind un post vacant, este postul de casier şi nicidecum cel de casier debutant, care nu se mai regăseşte în Statul de funcţii întrucât a fost desfiinţat.

Postul pe care fusese angajat contestatorul, conform pregătirii sale, era cel de casier debutant şi nu se putea reîncadra, întrucât acest post a fost desfiinţat.

C U R T E A

Asupra recursului de faţă:

Prin cererea adresată t r i b u n a l u l u i T u l c e a, înregistrată sub nr(...), E. E. a formulat contestaţie împotriva dispoziţiei nr.104 din 27.06.2008 emisă de Primăria comunei D., solicitând anularea acesteia precum şi repunerea sa în situaţia anterioară, respectiv reîncadrarea în muncă.

Prin sentinţa civilă nr. 2723/17.12.2008 pronunţată de T r i b u n a l u l T u l c e a s-a admis contestaţia şi s-a anulat dispoziţia nr.104/27.06.2008 emisă de Primarul comunei D., judeţul T, ca nelegală.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs contestatorul E. E..

În motivarea recursului, contestatorul a arătat că a fost angajat la Primăria D. în funcţia de casier debutant şi prin dispoziţia Primarului nr. 104 din 27.06.20008 a fost concediat. A contestat această măsură şi prin sentinţa civilă nr. 2723/2008 a T r i b u n a l u l u i T u l c e a contestaţia a fost admisă şi a fost anulată dispoziţia; instanţa însă nu s-a pronunţat însă în legătură cu cererea sa de a fi repus în situaţia anterioară, adică de a fi reintegrat în postul avut anterior şi nici asupra cererii de obligare a intimatei la plata salariului începând cu data concedierii – 27.06.2008 şi până la data reintegrării în funcţie, în conformitate cu prev. art. 78 din Codul muncii.

Prin decizia civilă nr. 457/CM/22.07.2009, a Curţii de A p e l C o n s t a n ţ a – secţia civilă de litigii de muncă şi asigurări sociale, a fost admis recursul formulat de recurentul-reclamant E. E., împotriva Sentinţei civile nr. 2723/17 decembrie 2008, pronunţate de T r i b u n a l u l T u l c e a în dosarul nr(...), a fost casată în parte hotărârea recurată şi trimisă cauza spre rejudecare T r i b u n a l u l u i T u l c e a, pentru soluţionarea acţiunii în ceea ce priveşte cererea de reintegrare în funcţie şi despăgubirile pentru concedierea nelegală.

Instanţa de recurs a reţinut că, prin cererea formulată contestatorul a solicitat anularea dispoziţiei nr. 104/27.06.2008 prin care s-a dispus desfacerea disciplinară a contractului său individual de muncă, repunerea în situaţia anterioară emiterii actului de concediere şi reîncadrarea în muncă.

Prima instanţă a admis contestaţia formulată, a anulat dispoziţia nr. 104/27.06.2008 emisă de intimat însă a omis să se pronunţe asupra drepturilor salariale şi asupra reîncadrării în muncă.

Potrivit art. 129 alin.6 Cod proc.civilă, judecătorii au obligaţia de a se pronunţa asupra tuturor capetelor de cerere cu care a fost investită instanţa.

La T r i b u n a l u l T u l c e a, cauza a fost înregistrată în rejudecare sub nr. 1947/RJ/88/2009.

La termenul din 07 octombrie 2009, apărătorul pârâtului a depus la dosar o serie de înscrisuri, respectiv Ordinul nr. 34/2009; Hotărârea nr. 16/2009; stat de personal anexa 2 la Hotărârea Consiliului Local D.-Judeţul T.

Analizând cauza în rejudecare, prin sentinţa civilă nr. 1806/07.10.2009 pronunţată de T r i b u n a l u l T u l c e a s-a admis acţiunea formulată de reclamantul E. E. şi în consecinţă s-a dispus reintegrarea contestatorului pe postul deţinut anterior datei de 27.06.2008, data concedierii acestuia, dispusă prin dispoziţia nr. 104/27.06.2008, emisă de Primarul comunei D.-Judeţul T, şi obligarea pârâtului Primarul comunei D.-Judeţul T la plata către contestator a despăgubirilor egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat acesta de la data concedierii şi până la data reintegrării sale efective în muncă; a fost obligat intimatul la plata sumei de 100 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin contestaţia înregistrată la T r i b u n a l u l T u l c e a sub nr(...), petentul E. E. a solicitat anularea ca nelegală şi netemeinică a dispoziţiei nr. 104/27.06.2008 emisă de Primarul comunei D.- Judeţul T, privind încetarea contractului său individual de muncă.

În finalul contestaţiei formulate, petentul a solicitat instanţei şi repunerea sa în situaţia anterioară emiterii actului de concediere, respectiv reîncadrarea în muncă, în baza prevederilor Legii nr. 53/2003 – Codul muncii.

Prin sentinţa civilă nr. 2723/17 decembrie 2008, T r i b u n a l u l T u l c e a a admis contestaţia şi a anulat dispoziţia nr. 104/27.06.2008 emisă de Primarul comunei D.-Judeţul T, ca nelegală, fără a se pronunţa cu privire la cererea de reintegrare în funcţie şi acordarea de despăgubiri pentru concedierea nelegală.

Potrivit dispoziţiilor art. 78 alin. 1 şi 2 din Codul muncii, în cazul în care concedierea a fost efectuată în mod netemeinic sau nelegal, instanţa va dispune anularea ei şi va obliga angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.

De asemenea, instanţa care a dispus anularea concedierii, urmează să repună părţile în situaţia anterioară emiterii actului de concediere, dacă salariatul solicită acest lucru.

În speţă, prin hotărârea nr. 2723/07 decembrie 2008 a T r i b u n a l u l u i T u l c e a, instanţa a constatat nelegalitatea dispoziţiei nr. 104/27.06.2008 emisă de Primarul comunei D.-Judeţul T, prin care a încetat contractul individual de muncă al petentului, din motive disciplinare şi profesionale, dispunând anularea acesteia ca nelegală.

Prin urmare, cererea contestatorului, pentru plata despăgubirilor egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate, precum şi a celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat, în perioada de la data emiterii dispoziţiei de concediere şi până la data reintegrării efective în muncă este întemeiată.

De asemenea ca o consecinţă a anulării dispoziţiei de concediere, contestatorul va fi reintegrat pe postul deţinut anterior datei de 27.06.2008.

În ceea ce priveşte susţinerea apărătorului pârâtului, referitoare la imposibilitatea reîncadrării petentului pe postul deţinut anterior concedierii, în raport de dispoziţiile art. 22 alin. 4 din O.U.G. 34/2009, aceasta este neîntemeiată.

Dispoziţiile arătate din O.U.G. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, se referă la suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante din autorităţile şi instituţiile publice, în speţă, nefiind vorba de ocuparea postului petentului prin concurs sau examen, ci în urma pronunţării hotărârii judecătoreşti de reintegrare în muncă.

Din conţinutul statului de personal al Primăriei comunei D.-Judeţul T, anexă la Hotărârea Consiliului Local nr. 16/30.04.2009, poziţia 14, nu rezultă că postul deţinut de contestatorul E. E. a fost desfiinţat, ci doar că este vacant, tocmai datorită concedierii nelegale a petentului.

Împotriva acestei soluţii a formulat recurs pârâtul. În motivarea recursului său a arătat următoarele: hotărârea recurată a fost pronunţată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii întrucât reclamantul a fost încadrat în funcţia de casier debutant în baza unui contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată şi, deşi decizia prin care i s-a desfăcut contractul individual de muncă a fost anulată, nu s-a avut în vedere că este imposibilă reintegrarea în funcţie întrucât, aşa cum rezultă din anexa la Hotărârea Consiliului Local nr. 16/30.04.2009, postul deţinut de reclamant a fost desfiinţat; postul vacant existent este acela de casier iar nu acela de casier debutant, care nu se mai regăseşte în Statul de funcţii, fiind desfiinţat; reclamantul nu poate fi încadrat în funcţia de casier întrucât nu îndeplineşte condiţiile pentru ocuparea acestui post.

Intimatul reclamant nu a formulat întâmpinare dar şi-a expus punctul de vedere prin concluzii scrise.

În recurs nu s-au administrat probatorii noi.

Analizând sentinţa recurată prin prisma criticilor formulate, a susţinerilor părţilor, a prevederilor legale aplicabile şi a probatoriului administrat în cauză, în conformitate cu art. 304¹ Cod.pr.civ., Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Este adevărat că prin Hotărârea Consiliului Local nr. 16/30.04.2009 s-a aprobat (prin art.2) statul de personal din cadrul aparatului propriu care constituie Anexa II la această hotărâre de consiliu local.

În acest stat de funcţiuni apare şi funcţia de casier, post cu studii medii. Este adevărat şi faptul că reclamantul a fost încadrat ca debutant însă tot în funcţia de casier.

Acest post apare vacant în statul de funcţiuni aprobat.

Susţinerile recurentului sunt însă fără relevanţă.

Astfel, ceea ce este esenţial este că există şi la această dată un post de casier care este şi vacant, neavând relevanţă dacă reclamantul îndeplineşte condiţiile pentru definitivarea în funcţie sau trebuie încadrat ca debutant, câtă vreme locul de muncă în sine există.

De altfel, reclamantul a fost împiedicat să acumuleze vechimea necesară pentru definitivarea în funcţie tocmai din cauza concedierii nelegale.

Mai mult, recurentul nu a probat, contrar art. 287 din Codul muncii, că în organigrama anterioară figura în mod distinct un post de casier debutant care să fi fost desfiinţat implicit prin aprobarea noii organigrame, sau transformat într-un post de casier, rezultând deci că reclamantul a fost încadrat ca debutant dar pe postul de casier existent anterior şi în prezent.

Pe de altă parte, trebuie avută în vedere şi obligaţia recurentului pârât de a executa hotărârea judecătorească pronunţată în cauză.

Astfel,în condiţiile în care, astfel cum s-a arătat, s-a constatat caracterul nelegal al concedierii şi s-a anulat decizia de concediere încă din luna decembrie 2008, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, împotriva căreia de altfel pârâtul nu a formulat recurs, desfiinţarea ulterioară a postului apare ca o modalitate de a zădărnici demersul judiciar al reclamantului.

Or, deşi Curtea Europeană a drepturilor Omului a arătat că dreptul de acces la o instanţă nu implică obligaţia unui stat să pună în executare orice sentinţă cu caracter civil indiferent de obiectul său şi indiferent de circumstanţe (Cauza REIZ contra ROMÂNIEI, Cauza Nerumberg împotriva României), în jurisprudenţa acesteia s-a reţinut de asemenea că autorităţile administraţiei constituie un element al statului de drept şi interesul lor se identifică cu cel al bunei administrări a justiţiei, iar când acestea refuză, omit sau întârzie să execute o hotărâre judecătorească, garanţiile instituite de art.6§1 de care a beneficiat justiţiabilul în faza judiciară îşi pierd raţiunea de a exista. În acest sens, în cauza Miclici contra României, (hotărârea din 20.12.2007) Curtea a reţinut că reprezintă o încălcare a dreptului de acces la o instanţă în sensul art.6§1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (ratificată de România prin Legea nr. 30/1994) desfiinţarea postul ocupat anterior de către reclamant după soluţionarea fondului cauzei şi admiterea cererii de reintegrare în funcţie de către prima instanţă, dar mai înainte de a fi soluţionat recursul, care a fost ulterior respins.

Curtea a reţinut că executarea unei hotărâri judecătoreşti trebuie să fie considerată ca fiind parte integrantă a unui „proces” în sensul art. 6 din Convenţie întrucât dreptul de acces la o instanţă ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o decizie judiciară definitivă şi obligatorie să rămână fără efect în detrimentul unei părţi (cauza Dragne şi alţii contra României, cauza Sandor contra României, ş.a.).

Deşi situaţia din prezenta cauză nu este identică, ea este una similară în condiţiile în care, prin anularea deciziei de concediere devin aplicabile prevederile art. 78(2) din Codul muncii, reclamantul a solicitat reintegrarea în funcţie iar pretinsa desfiinţare a postului ar fi condus la lipsirea de efecte în privinţa reintegrării a hotărârii judecătoreşti de anulare a deciziei de concediere, deşi numai din eroarea instanţei de fond reintegrarea nu s-a dispus prin sentinţa civilă nr. 2723/17.12.2008, anterior datei de 30.04.2009, când a fost adoptată Hotărârea Consiliului Local nr. 16/2009 ci ulterior, după rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul civil formulat de recurentul pârât RIMARUL COMUNEI D., cu sediul în comuna D., jud.T, împotriva sentinţei civile nr.1806/07.10.2009 pronunţate de T r i b u n a l u l T u l c e a în dosarul nr.1947/RJ/88/2009, în contradictoriu cu intimatul reclamant E. E., domiciliat în comuna D., jud. T.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 02.02.2010.

Preşedinte, Judecători,

(...) (...) (...) (...)

(...) (...)

Grefier,

(...) (...)

Jud.fond: V.B.; V.M.

redactat jud. (...) R. 01.03.2010

U. dispozitiv – gref.C.(...)

2 ex./09.03.2010