Cabinet avocat Dreptul muncii

Operator date 3918

R O M Â N I A

CURTEA DE A P E L P I T E Ş T I

SECŢIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE ŞI PENTRU CAUZE CU MINORI ŞI DE FAMILIE

DOSAR NR(...) DECIZIA CIVILĂ NR. 40/R-CM

Şedinţa publică din 13 Ianuarie 2010

Curtea compusă din:

Preşedinte: (...) (...), judecător

Judecător: (...) (...)

Judecător: (...) (...)

Grefier: (...) (...)

S-a luat în examinare, pentru soluţionare, recursul civil declarat de reclamanta E. A.N., domiciliată în P, b-E. (...), (...) .A, .3, .20, judeţul A, împotriva sentinţei civile nr.866/CM din data de 11.05.2009, pronunţată de T r i b u n a l u l A r g e ş, în dosarul nr(...).

La apelul nominal, făcut în şedinţa publică, a răspuns recurenta-reclamantă E. A.(...), lipsind S.C.E. S.A.B.

Procedura este legal îndeplinită.

Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanţei că la dosarul cauzei s-a depus, prin serviciul de registratură, întâmpinare din partea intimatei-pârâte, prin care invocă excepţia autorităţii de lucru judecat.

Se desprinde din dosar copia întâmpinării şi se comunică recurentei-reclamante E. A.(...).

Având în vedere notificarea înregistrată sub nr.2069 din data de 15.12.2009, prin care se aduce la cunoştinţă faptul că, începând cu data de 1.01.2010, denumirea societăţii intimate se schimbă din E. S.A. în P. E. S.A., Curtea urmează a dispune modificarea conceptei, în acest sens.

Recurenta-reclamantă E. A.(...) precizează că nu a formulat cerere de reexaminare împotriva încheierii din data de 18.11.2009, privind acordarea asistenţei judiciare gratuite. Depune o cerere, prin care solicită refacerea încadrării juridice a cererii deduse judecăţii ca fiind o cerere de constatare a nulităţii absolute. În acest sens, precizează că, prin cererea cu care a fost investită instanţa, a solicitat acordarea drepturilor legale. De asemenea, depune la dosar o declaraţie şi un borderou cu acte, pentru a face dovada că la data emiterii deciziei contestate era încă salariată a S.C.E. S.A. Precizează că sunt acte de care partea adversă are cunoştinţă, în mare parte fiind emise chiar de către aceasta. Arată că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.

În raport de această precizare, Curtea constată recursul în stare de judecată şi acordă cuvântul asupra acestuia.

Recurenta-reclamantă E. A.(...) solicită admiterea recursului, aşa cum a fost formulat şi trimiterea cauzei spre rejudecarea fondului, apreciind că în mod greşit T r i b u n a l u l A r g e ş a soluţionat speţa pe excepţie. Precizează că din cuprinsul art.1 al deciziei nr.436 din data de 29.11.2005 rezultă că s-a dispus încetarea contractului de muncă nr.5210 din data de 6.08.1984 şi că la data emiterii acestei decizii avea calitatea de salariat al societăţii intimate. De asemenea, arată că, în carnetul de muncă, înainte de menţiunea privind încetarea contractului individual de muncă apare o altă menţiune, privind acordarea unor majorări salariale. Totodată, susţine că a solicitat constatarea nulităţii absolute a deciziei şi nu anularea deciziei de concediere. La solicitarea instanţei, arată că cererea formulată în anul 2008 împotriva unei decizii emise în anul 2005 era admisibilă şi că în mod greşit tribunalul a soluţionat cauza pe excepţie. Depune concluzii scrise.

C U R T E A :

Asupra recursului civil de faţă:

Prin acţiunea înregistrată la data de 23.12.2008, la T r i b u n a l u l A r g e ş, contestatoarea E. A.(...) a chemat în judecată intimata S.C. „E.” S.A., solicitând să se constate nulitatea absolută a deciziei de concediere nr.436/29.11.2005, repunerea părţilor în situaţia anterioară emiterii deciziei şi obligarea angajatorului la acordarea tuturor drepturilor salariale indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat dacă nu era concediată.

În motivarea acţiunii s-a susţinut de către contestatoare că persoana care a emis şi semnat decizia de concediere nu mai era la acea dată directorul Sucursalei E. P, decizia fiind emisă de o persoană necompetentă. A mai susţinut contestatoarea că angajatorul nu i-a acordat preavizul în natură, nu i s-a dat posibilitatea să opteze pentru un alt post vacant şi nu s-a solicitat ajutorul AJOFM A în acest sens.

La data de 09.04.2009, intimata a depus întâmpinare prin care a invocat în principal excepţia autorităţii de lucru judecat, susţinând că părţile s-au mai judecat, fiind pronunţată de către T r i b u n a l u l A r g e ş sentinţa civilă nr.66/CM/25.01.2007, irevocabilă prin decizia nr.195/R-CM/10.04.2007.

Prin sentinţa civilă nr.866/CM din 11 mai 2009, T r i b u n a l u l A r g e ş a admis excepţia autorităţii de lucru judecat şi a respins contestaţia, reţinând următoarele:

La data de 20.01.2006, contestatoarea a mai promovat o cerere de chemare în judecată a aceleiaşi intimate, contestând tot decizia de concediere nr.436/29.11.2005, solicitând de asemenea anularea acesteia şi revenirea la situaţia anterioară, întrucât concedierea s-a dispus fără a avea acordul sindicatului, dreptul de preaviz nu i-a fost acordat.

Prin sentinţa civilă nr.66/CM/25.01.2007, T r i b u n a l u l A r g e ş a respins contestaţia completată. Această hotărâre a devenit irevocabilă prin decizia nr.195/R-CM/10.04.2007 pronunţată de Curtea de A P E L P I T E Ş T I în dosarul nr(...).

Potrivit art.1201 Cod civil, este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi, în aceeaşi calitate.

S-a constatat că în prezenta cauză există tripla identitate de obiect, cauză şi părţi, aşa încât, excepţia a fost admisă, cu consecinţa respingerii contestaţiei.

Împotriva acestei sentinţe în termen legal a formulat recurs contestatoarea susţinând că este nelegală, întrucât prima instanţă în mod greşit a reţinut excepţia autorităţii de lucru judecat în cauză, prin interpretarea eronată a cererii de chemare în judecată.

Contestatoarea susţine că în prezenta cauză a solicitat constatarea nulităţii deciziei de concediere nr.436 din 29 noiembrie 2005 şi instanţa a soluţionat-o ca fiind contestaţie la decizie de concediere, astfel că se impunea respingerea excepţiei invocată de intimată şi analizarea cererii pe care a formulat-o, în vederea recunoaşterii drepturilor legale şi reparării prejudiciului suferit.

Recursul nu a fost încadrat în drept, însă expunerea acestuia face posibilă încadrarea în art.304 pct.8 şi 9 din C o d u l d e procedură civilă.

Examinând sentinţa recurată prin prisma acestor motive de recurs invocate, cum şi din oficiu sub toate aspectele potrivit art.304¹ Cod procedură civilă, în raport cu actele dosarului, Curtea constată că recursul este nefondat şi urmează a fi respins.

În conformitate cu dispoziţiile art.1201 din Codul civil, constituie lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi, făcută de ele şi în contra lor, în aceeaşi calitate.

În speţă, prima instanţă a apreciat corect că există autoritate de lucru judecat în conformitate cu acest text de lege întrucât, aşa cum rezultă din sentinţa civilă nr.66/CM/25 ianuarie 2007 a T r i b u n a l u l u i A r g e ş, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.195/R-CM din 10 aprilie 2007 a Curţii de A P E L P I T E Ş T I, între aceleaşi părţi s-a mai purtat un proces având ca obiect tot decizia de concediere nr.436 din 29 noiembrie 2005 emisă de unitatea intimată, ocazie cu care a fost analizată legalitatea acestei decizii sub toate aspectele.

Chiar dacă în prima acţiune contestatoarea a solicitat anularea deciziei de concediere şi revenirea la situaţia anterioară, iar în prezenta acţiune exprimarea a fost „constatarea nulităţii absolute a deciziei de concediere”, subzistă excepţia autorităţii de lucru judecat având în vedere că instanţa a verificat legalitatea şi temeinicia deciziei de concediere nr.436 din 29 noiembrie 2005, astfel că sunt neîntemeiate motivele de recurs invocate de către recurentă.

Sub acest aspect soluţia este legală şi temeinică, neimpunându-se casarea acesteia.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art.312 (1) Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul formulat de contestatoare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de contestatoarea E. A.N., domiciliată în P, B-E. (...), (...) .A, .3, .20, judeţul A, împotriva sentinţei civile nr.866/CM din 11 mai 2009, pronunţată de T r i b u n a l u l A r g e ş, intimată fiind S.C. „E.” S.A., cu sediul în B, D. E., nr.239, sector 1.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 13 ianuarie 2010, la Curtea de A P E L P I T E Ş T I – Secţia Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale şi pentru cauze cu Minori şi de Familie.

Preşedinte, Judecător, Judecător,

(...) (...), (...) (...), (...) (...),

Grefier,

(...) (...),

Red.M.Pl.

Tehnored.V.S.

Ex.4/22.01.2010.

Jud.fond: N.D..

C.E..