R O M Â N I A CURTEA DE A P E L C R A I O V A SECŢIA A II-A CIVILĂ ŞI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE DECIZIE Nr. 3100 Şedinţa publică de la 18 Mai 2009 Completul compus din: PREŞEDINTE (...) (...)-(...) Judecător (...) (...) Judecător (...) N. Grefier N. O. x.x.x. Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta B. D., împotriva sentinţei civile nr.1849 din 04 decembrie 2008, pronunţată de T r i b u n a l u l O l t - Complet specializat în Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, în dosarul nr(...), în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC B. SA, având ca obiect contestaţie decizie de concediere . La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns :recurenta reclamantă B. D. asistată de avocat E. N. şi consilier juridic H. N. pentru intimata pârâtă SC B. SA. S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care Curtea, apreciind cauza în stare de judecată, a acordat cuvântul asupra recursului de faţă. Avocat E. N., pentru recurenta-reclamantă, a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinţei pronunţată de tribunal, iar pe fond admiterea contestaţiei. A precizat că instanţa de fond trebuia să analizeze dacă disponibilizările efectuate au avut la bază o situaţie economico-financiară de recesiune, iar instanţa de fond nu a verificat dispoziţiile instanţei de recurs în sensul că la dosarul cauzei a fost depus doar un raport trimestrial nu şi celelalte documente din care să rezulte situaţia societăţii. A mai arătat că instanţa de fond trebuia să verifice criteriile de disponibilizare dacă au existat şi dacă s-au respectat, precizând că acestea nu au fost analizate şi nu a fost verificată procedura de conciliere. În opinia sa, a arătat că această concediere a fost dispusă cu nerespectarea procedurii prevăzute de lege, fiind lovită de nulitate absolută potrivit art.76 din CM. Consilier juridic H. N., pentru intimata-pârâtă, a solicitat respingerea recursului şi menţinerea sentinţei atacate ca fiind legală şi temeinică. C U R T E A Asupra recursului de faţă; Prin sentinţa civilă nr.1849 din 04 decembrie 2008 T r i b u n a l u l O l t a respins ca neîntemeiată contestaţia formulată de reclamanta B. D., în contradictoriu cu intimata SC B. SA. Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţinut că : Prin decizia nr.2990/14.05.2008 pronunţată de Curtea de A P E L C R A I O V A în dosar nr(...) a fost admis recursul declarat de contestatoarea B. D. împotriva sentinţei civile nr.1089/12.12.2007, pronunţată de T r i b u n a l u l O l t în acelaşi dosar, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC B. SA, a fost casată sentinţa şi trimisă cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă. Instanţa de recurs a avut în vedere faptul că nu a fost analizată de către instanţa de fond apărarea pârâtei în sensul că disponibilizarea s-a făcut din cauza situaţiei economico-financiare, de recesiune, deoarece la dosarul cauzei nu a fost depus nici un act în acest sens. De asemenea s-a reţinut că nu au fost verificate criteriile de disponibilizare, respectiv dacă au existat, care au fost şi dacă au fost respectate de pârâtă. Cauza a fost înregistrată pe rolul T r i b u n a l u l u i O l t la nr(...). În rejudecare, pârâta a depus la dosar: Raport curent din data de 26.04.2007, Raportul trimestrului I 2007 cuprinzând contul profit şi pierdere la data de 31.03.2007, proces-verbal încheiat de AGA şi Consiliul de Administraţie, notificare înaintată AJOFM, adresa nr.1605/2007, proces-verbal încheiat de patronat şi sindicat. Din analiza actelor depuse la dosar instanţa de fond a constatat cererea neîntemeiată. S-a reţinut că petenta a fost salariata pârâtei pe postul de pregătitor probe la secţia TS, iar prin decizia contestată i s-a desfăcut contractul individual de muncă în baza art.65(1) şi art.68 C.M. La baza emiterii deciziei de concediere a stat Hotărârea Consiliului de Administraţie şi a Adunării Generale a Acţionarilor, organisme care împreună cu sindicatele au analizat oportunitatea restructurării de personal şi au aprobat desfiinţarea a 170 posturi, faţă de organigrama aprobată pentru anul 2006. Acest aspect a rezultat din procesul-verbal încheiat în şedinţa de lucru a Adunării Generale a Acţionarilor şi Consiliului de Administraţie, din data de 26.04.2007. Din acest act rezultă atât motivele acestei concedieri constând în necesitatea depăşirii perioadei de dificultăţi creată de situaţia economico-financiară dificilă a societăţii, cât şi categoriile de salariaţi ce urmau să fie afectaţi de disponibilizare şi criteriile ce urmau să fie avute în vedere. Pârâta a făcut dovada dificultăţilor economice depunând la dosar Raportul D. din data de 26.04.2007 şi Contul de profit şi pierdere la data de 31.03.2007. Din organigrama depusă la dosar de pârâtă s-a constatat că la data disponibilizării existau la Secţia T.S. 377 posturi, iar după aceasta 356 posturi, de asemenea la nivelul unităţii existau 1479 de posturi, iar după restructurare au rămas 1309 posturi. Criteriul avut în vedere la desfiinţarea postului ocupat de petentă a fost acela al postului cu activitatea cea mai redusă coroborat cu criteriile prevăzute de art. 159 din CCM 2006-2007 în situaţia posturilor de aceeaşi natură. În acest sens s-a reţinut faptul că nominalizările făcute pe posturile de restructurat au fost comunicate sindicatelor care au analizat fiecare salariat în parte aşa cum a rezultat din procesul – verbal încheiat în data de 16.05.2007 în şedinţa patronat – sindicate ( fila 17 dosar). Mai mult, potrivit actelor aflate la dosar şi susţinerilor părţilor, în luna ianuarie 2008 soţul petentei a fost reîncadrat, fiind repus în situaţia anterioară emiterii deciziei de concediere, astfel încât petenta nu poate invoca nerespectarea criteriului prevăzut de CCM în sensul interdicţiei de a fi concediaţi ambii soţi. În ceea ce priveşte susţinerea petentei în sensul că pe postul său a fost menţinut un alt salariat care nu are nici experienţa şi nici calificarea sa, instanţa de fond a stabilit că această apărare nu poate fi reţinută având în vedere că pârâta a făcut dovada desfiinţării a două posturi de pregătitori probe astfel că este firesc ca atribuţiile acesteia să fie preluate de alt salariat. Acelaşi aspect l-a confirmat şi martora audiată în cauză din a cărei depoziţie s-a reţinut că atribuţiile petentei au fost preluate de alte persoane şi că din atelierul unde petenta desfăşura activitate au fost desfiinţate două posturi. Astfel se apreciază că reducerea postului ocupat de petentă a fost efectivă şi a avut o cauză reală şi serioasă. Pentru aceste considerente şi având în vedere că pârâta a procedat la emiterea deciziei contestatoarei cu respectarea dispoziţiilor legale, respectiv art 65-68 şi 74 C.M., instanţa de fond a respins contestaţia ca neîntemeiată. Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta B. D. criticând-o pentru nelegalitate. In motivarea recursului, se arată că instanţa de recurs a avut în vedere faptul că nu a fost analizată de către instanţa de fond apărarea pârâtei în sensul că disponibilizarea s-a făcut din cauza situaţiei economico-financiare de recesiune. Recurenta precizează că aceste acte au fost depuse la dosar cu situaţia economico–financiară care în perioada disponibilizării era foarte bună. A fost majorat capitalul, investiţii fiind făcute. Recursul nu a fost motivat în drept, însă Curtea urmează să examineze cauza prin prisma dispoziţiilor recurent art. 304 indice 1 din C o d u l d e procedură civilă, având în vedere singura critică formulată în recurs şi care vizează temeinicia sentinţei recurate. Examinând sentinţa recurată prin prisma motivului de recurs invocat, Curtea apreciază recursul ca fiind nefondat şi urmează să îl respingă, pentru următoarele considerente: Susţinerea recurentei în recurs este aceea că, la data concedierii sale, situaţia economico-financiară a societăţii era foarte bună. În fapt, recurenta-contestatoare, a fost concediată prin decizia nr. 265/21.06.2007 emisă de SC B. SA S, în temeiul dispoziţiilor art. 65, 68 din Codul muncii. Motivând măsura concedierii, angajatorul a precizat că societatea se află într-o situaţie de recesiune datorită devalorizării Euro în raport cu leul, reducerii pieţei interne, creşterii preţului la energie şi gaz metan şi accentuarea concurenţei. Această stare de fapt a fost analizată de Consiliul de Administraţie al societăţii împreună cu Sindicatele, rezultând necesitatea restructurării activităţii firmei. Din procesul-verbal încheiat la 26.04.2007 în şedinţa de lucru a Adunării Generale a Acţionarilor şi Consiliului de Administraţie rezultă că a fost prezentată analiza situaţiei economico-financiare a societăţii la data de 31.03.2007, măsura propusă pentru redresarea societăţii fiind aceea de reducere a 170 de posturi în perioada mai-iunie 2007. M. de sindicat participanţi la şedinţa din 26.04.2007 au fost de acord cu aplicarea măsurilor de concediere. Potrivit art. 65 din Codul muncii, aplicabil la data concedierii : „Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia. (2) Desfiinţarea locului de muncă trebuie să fie efectivă şi să aibă o cauză reală şi serioasă”. Susţinând că nu este real motivul desfiinţării locului său de muncă, acela al existenţei unor dificultăţi economice şi că dimpotrivă societatea avea o situaţie economică bună, recurenta invocă practic faptul că au fost încălcate dispoziţiile art. 65 alin. 2 din Codul muncii şi că desfiinţarea postului nu a avut o cauză reală şi serioasă. Pe parcursul rejudecării, intimata a depus la dosar raportul curent întocmit conform Regulamentului D. nr. 1/2004 la data de 26.04.2007 din care rezultă că la nivelul anului 2006 societatea a înregistrat o pierdere de 4.239.505 lei, Raport trimestrial semestrul I 2007 din care rezultă că, la 31.03.2007 societatea înregistra o pierdere de 916.627 lei. S-a făcut astfel dovada că motivul invocat de angajator ca temei de fapt al concedierii, acela al existenţei unor dificultăţi economice a fost real şi serios, societatea înregistrând pierderi la data aplicării măsurii concedierii. Susţinerea recurentei în sensul că situaţia economico-financiară era una foarte bună pentru că a fost majorat capitalul social este nefondată. Într-adevăr, la data de 11.07.2007, ulterior concedierii recurentei, Adunarea generală Extraordinară a Acţionarilor a luat în discuţie majorarea capitalului social prin aport în numerar al acţionarilor. Chiar dacă această măsură ar fi fost luată la nivelul societăţii, nu prezintă nicio relevanţă sub aspectul temeiniciei şi legalităţii concedierii recurentei. Pe de o parte pentru că nu s-a făcut dovada că a fost majorat capitalul social anterior concedierii pentru a afecta astfel pozitiv situaţia financiară a societăţii. Pe de altă parte, măsura majorării capitalului social prin aport în numerar al acţionarilor reprezintă una dintre măsurile menite să asigure redresarea situaţiei societăţii şi nicidecum nu dovedeşte că la data concedierii situaţia economică a societăţii era bună. În ceea ce priveşte motivele invocate de recurentă în cuprinsul concluziilor scrise prin care se invocă nulitatea concedierii şi aplicarea dispoziţiilor art. 69-71 din Codul muncii, acestea nu constituie motive de ordine publică în sensul prevăzut de art. 306 alin. 2 din C o d u l d e procedură civilă şi, fiind motive noi de recurs invocate tardiv, Curtea nu le va analiza. Pentru considerentele expuse anterior, Curtea constată recursul ca fiind nefondat şi, în temeiul dispoziţiilor art. 312 din C o d u l d e procedură civilă, urmează să îl respingă. PENTRU ACESTE MOTIVE, D E C I D E: Respinge recursul declarat de reclamanta B. D., împotriva sentinţei civile nr.1849 din 04 decembrie 2008, pronunţată de T r i b u n a l u l O l t - Complet specializat în Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, în dosarul nr(...), în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC B. SA, având ca obiect contestaţie decizie de concediere . Irevocabilă Pronunţată în şedinţa publică de la 18 Mai 2009 Preşedinte, (...) (...)-(...) Judecător, (...) (...) Judecător, (...) N. Grefier, N. O. 2ex/A.G. Red.jud. M.(...) (...) 09.06.2009 Jud.fond M.N./I.E.
Litigiu de munca. Contestatie decizie de concediere. Recurs
Hotararea nr. 3100 din data 2009-05-18
Pronuntata de Curtea de Apel Craiova
ÎN NUMELE LEGII,