Cabinet avocat Dreptul muncii

ROMÂNIA

CURTEA DE A P E L T I M I Ş O A R A Operator 2928

Secţia Litigii de muncă şi

asigurări sociale

DOSAR NR(...)

DECIZIA CIVILĂ NR. 1453

Şedinţa publică din data de 21 octombrie 2009

PREŞEDINTE : Dr. (...) (...)

JUDECĂTOR : (...) (...)

JUDECĂTOR : (...) (...)

GREFIER : (...) (...)

Pe rol se află judecarea recursului declarat de către reclamantul-recurent V. J. împotriva sentinţei civile nr. 1085/2.04.2009, pronunţată de T r i b u n a l u l T i m i ş în dosarul nr(...), în contradictoriu cu pârâta S.C D. D. SRL L, având ca obiect contestaţie decizie de concediere.

La apelul nominal, făcut în şedinţă publică, se prezintă reclamantul-recurent personal, lipsă fiind pârâta-recurentă.

Procedura de citare este îndeplinită legal.

Recursul este scutit de taxă de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care nemaifiind alte cereri de formulat sau excepţii de invocat, Curtea constată procesul în stare de judecată şi acordă cuvântul la dezbaterea în fond a recursului.

Reclamantul-recurent solicită admiterea recursului aşa cum a fost formulat şi motivat în scris, modificarea hotărârii recurate şi admiterea acţiunii, fără cheltuieli de judecată.

C U R T E A,

În deliberare, constată că prin sentinţa civilă nr. 1085/2.04.2009 pronunţată în dosarul nr(...), T r i b u n a l u l T i m i ş a respins contestaţia formulată de contestatorul V. J. împotriva deciziei de concediere nr. 771/22 octombrie 2008 emisă de pârâta SC D. D. SRL precum şi cererea de acordare a cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că prin hotărârea AGA nr.01/18.07.2006, a fost revocat din funcţia de administrator numitul H. J., şi s-a numit administrator cu puteri depline asociatul H. U..

În perioada septembrie – octombrie 2008, fără a avea acordul administratorului cu puteri depline asociatul H. U., reclamantul V. J. a girat spre încasarea de către SC F. 2000 SRL L,al cărei asociat este, CEC-uri şi bilete la ordin în sumă totală de 40.810,24 lei, emise în favoarea SC D. D. SRL.

În perioada 06.11.2006 - 10.06.2008, reclamantul a dispus majorarea propriului salariu de la 310 lei la 1425 lei, precum şi a altor salariaţi ai societăţii, încălcând dispoziţiile art. 36 alin. 2 din Statutul SC D. D. SRL. De asemenea în anul 2008, a vândut direct subclienţilor SC N. 2006 U. SRL şi SC E. S. SRL, distribuitori exclusivi pe zonă ai SC D. D. SRL, produse la un discount maxim, influenţând astfel negativ veniturile şi activitatea comercială.

Pentru aceste fapte, reclamantul a fost invitat în vederea efectuării cercetării prealabile, aceasta realizându-se la data de 18.10.2008, în urma căreia s-a emis decizia de concediere nr. 771 din 22.10.2008.

Tribunalul a reţinut că decizia de concediere atacată a fost emisă cu respectarea dispoziţiilor legale în materie, respectiv art. 63 şi 263 şi următoarele din Codul muncii.

Împotriva sentinţei sus menţionate a declarat recurs, în termen legal, reclamantul V. J., solicitând admiterea lui, modificarea hotărârii atacate şi pe fond admiterea acţiunii, anularea deciziei de concediere, reintegrarea sa şi obligarea pârâtei la plata tuturor drepturilor salariale de la data concedierii şi până la reintegrarea sa pe postul deţinut anterior.

În motivarea recursului a arătat că prima instanţă a reţinut greşit că a girat spre încasare către S.C. F. 2000 SRL L CEC-uri şi bilete la ordin, că a dispus mărirea salariului său şi a altor persoane din societate, precum şi faptul că ar fi vândut unor clienţi produse ale S.C. D. D., încălcând dreptul unor distribuitori exclusivi şi astfel afectate veniturile societăţii.

A susţinut că instanţa de fond a ignorat probele administrate în cauză şi nu a avut în vedere că S.C. F. în calitate de asociată în cadrul S.C. D. D., la fel ca şi ceilalţi asociaţi, a încasat dividentele la care a avut dreptul şi că plata făcută prin girarea CEC-urilor şi a biletelor la ordin a fost o plată legală, el neputând fi învinovăţit de girarea acestora.

De asemenea, în ce priveşte majorarea salariului, nu s-a avut în vedere că aceasta a fost hotărâtă pentru toţi salariaţii de către dl.H. U., nu de către el, ca urmare a rezultatelor financiare pozitive înregistrate de societate şi ca atare, nu se poate face vinovat de încălcarea regulilor de disciplină şi de lipsă de loialitate faţă de angajator.

A mai arătat că, susţinerea exclusivităţii la vânzările produselor comercializate de D. D. este O., întrucât nu a existat nici o societate care să aibă exclusivitate de vânzare.

Recursul nu a fost motivat în drept.

Pârâta intimată nu a depus întâmpinare, deşi a fost citată cu această menţiune.

Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate în cauză şi a dispoziţiilor art. 304¹ Cod procedură civilă, Curtea constată că este neîntemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

În mod temeinic şi just tribunalul a apreciat că faptele constând în aceea că în perioada septembrie – octombrie 2008, fără a avea acordul administratorului, cu puteri depline, respectiv asociatul H. U., reclamantul a girat spre încasarea de către SC F. 2000 SRL L, al cărei asociat este, CEC-uri şi bilete la ordin în sumă totală de 40.810,24 lei, emise în favoarea SC D. D. SRL, şi că în perioada 06.11.2006 - 10.06.2008, reclamantul a dispus majorarea propriului salariu de la 310 lei la 1425 lei, precum şi a altor salariaţi ai societăţii, încălcând dispoziţiile art. 36 alin. 2 din Statutul SC D. D. SRL, iar în anul 2008, a vândut direct subclienţilor SC N. 2006 U. SRL şi SC E. S. SRL, distribuitori exclusivi pe zonă ai SC D. D. SRL, produse la un discount maxim, influenţând astfel negativ veniturile şi activitatea comercială, constituie abatere disciplinară gravă de la regulile de disciplină a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de muncă sau Regulamentul intern al unităţii SC D. D. SRL.

Totodată, decizia de concediere atacată a fost emisă cu respectarea dispoziţiilor legale în materie, nefiind date motive de sancţionare a acesteia.

Prin urmare, instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică pe baza înscrisurilor de la dosar şi cu respectarea legislaţiei muncii, reclamantul neînţelegând să răspundă cu alte probe la acuzaţiile ce i s-au adus prin decizia de concediere nr. 771 din 22.10.2008.

Faţă de cele ce preced, în temeiul dispoziţiilor art.312 alin.1 Cod procedură civilă, se va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge, ca nefondat, recursul reclamantului V. J., declarat împotriva sentinţei civile nr. 1085/2.04.2009, pronunţată de T r i b u n a l u l T i m i ş în dosarul nr(...), în contradictoriu cu pârâta S.C D. D. SRL L.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 octombrie 2009.

PREŞEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

Dr. D. E. J. K. E. T.

Grefier,

E. N.

Red. V. T./29.10.2009

Tehnored.: M.L./ 2 ex./29.10.2009

Prim inst.: Ş. F. E. şi M. E. - Trib. T