Cabinet avocat Dreptul muncii

ROMÂNIA

CURTEA DE A P E L C L U J

Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale

pentru minori şi familie

DOSAR NR(...)

DECIZIA CIVILĂ NR. 1133/R/2009

Şedinţa publică din 5 mai 2009

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: (...) (...) – vicepreşedinte al instanţei

JUDECĂTORI: (...) (...)

(...) (...) E.

GREFIER: H. D.

S-a luat în examinare recursul declarat de către reclamantul N. H. împotriva sentinţei civile nr. 21/F din 28 ianuarie 2009, pronunţată de T r i b u n a l u l B i s t r i ţ a-N în dosarul nr(...), privind şi pe pârâta intimată Casa Judeţeană de Pensii B, având ca obiect contestaţie decizie de pensionare.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la prima strigare a cauzei, se constată lipsa părţilor.

Procedura este legal îndeplinită.

Recursul a fost declarat şi motivat în termenul legal, a fost comunicat intimatei şi este scutit de plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 29 aprilie 2009, pârâta intimată a expediat prin fax întâmpinare, iar la data 4 mai 2009 a fost înregistrată şi prin serviciul de registratură al instanţei, prin care solicită respingerea recursului formulat de reclamant.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la a doua strigare a cauzei, se prezintă reclamantul recurent, lipsă fiind reprezentantul pârâtei intimate.

Se comunică reclamantului recurent un exemplar din întâmpinarea depusă de pârâta intimată şi acordă un scurt timp pentru lecturarea acesteia.

După reluarea cauzei, reclamantul recurent precizează faptul că la data depunerii cererii de pensionare avea limita de vârstă necesară acordării pensiei.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepţii de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie şi acordă cuvântul asupra recursului.

Reclamantul recurent solicită admiterea recursului, desfiinţarea sentinţei atacate şi rejudecând pe fond admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată, pentru motivele invocat în scris. Solicită obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând contravaloarea transportului la instanţă.

Instanţa constatând cauza în stare de judecată o reţine în vederea pronunţării, în baza actelor de la dosar.

C U R T E A :

Prin sentinţa civilă nr. 21/F din 28 ianuarie 2009, pronunţată de T r i b u n a l u l B i s t r i ţ a-N în dosarul nr(...) a fost respinsă ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de reclamantul N. H., împotriva deciziei nr. 5306/11.06.2008 şi a deciziei din 8 octombrie 2008 privind acordarea pensiei conform Legii nr. 19/2000 emisă de pârâta Casa judeţeană de Pensii B-N, în contradictoriu cu pârâta Casa judeţeană de Pensii B-N.

Pentru a pronunţa această sentinţă, tribunalul a reţinut următoarele:

Obiectul prezentei acţiuni, îl constituie anularea deciziei nr. 5306/11.06.2008 şi a deciziei emisă la data de 8 octombrie 2008 de pârâta Casa judeţeană de Pensii B-N, decizii prin care s-a respins cererea reclamantului de înscriere la pensie cu reducerea vârstei standard de pensionare.

Reclamantul este născut la data de 13 iulie 1956, la data emiterii deciziei atacate – 11 iunie 2008 având vârsta de 51 de ani împliniţi. Vârsta standard de pensionare se determină în raport de data naşterii, aceasta fiind prevăzută de anexa 3 din Legea nr. 19/2000.

În acest sens, art. 167 alin. 2 din Legea nr. 19/2000 prevede că pentru perioada aprilie 2001- noiembrie 2014 vârsta standard de pensionare şi stagiul complet de cotizare sunt cele prevăzute în anexa 3, la care asiguratul ar avea dreptul la pensie pentru limită de vârstă în raport cu data naşterii.

Potrivit anexei 3 din Legea nr. 19/2000, începând cu luna martie 2015 vârsta standard de pensionare pentru bărbaţi va fi de 65 de ani, ceea ce înseamnă că persoanele născute după luna martie 1950 se pot pensiona numai la împlinirea vârstei de 65 de ani.

Prin urmare, vârsta de pensionare care trebuie luată în calcul pentru aplicarea reducerii este de 65 de ani şi nu de 63 de ani şi 1 lună, aşa cum greşit s-a solicitat de reclamant.

De altfel, problema vârstei standard de pensionare în cazul reclamantului a fost tranşată irevocabil prin decizia nr. 1952/R/2008 pronunţată de Curtea de A p e l C l u j la data de 14 octombrie 2008 în dosarul nr(...), unde s-a statuat în sensul că vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţii născuţi după martie 1950, iar reducerea vârstei standard pentru reclamantul născut în iulie 1956 se aplică vârstei de 65 de ani.

În aceste condiţii, ţinând seama de vârsta standard de pensionare de 65 de ani aplicabilă reclamantului şi aplicând reducerea solicitată de acesta de 12 ani, rezultă că dreptul la pensie se poate naşte la momentul la care reclamantul împlineşte vârsta de 53 de ani.

Întrucât condiţia vârstei nu este îndeplinită, la data formulării cererii de pensionare reclamantul având doar vârsta de 51 de ani şi 8 luni, în mod corect s-a respins cererea de înscriere la pensie (atât prin decizia nr. 5306/11.06.2008, cât şi prin cea emisă la 8 octombrie 2008).

Raportat la acest considerent, orice alte aspecte învederate nu sunt relevante în soluţionarea cauzei, dreptul la pensie al reclamantului putându-se stabili numai la împlinirea vârstei de 53 de ani.

Pe de altă parte, s-a constatat faptul că, aşa cum rezultă din poziţia pârâtei, prin decizia emisă la data de 8 octombrie 2008 s-a revocat practic decizia nr. 5306/11.06.2008 contestată, care în prezent nu mai este în fiinţă.

În ceea ce priveşte numărul de ani cu care poate fi redusă vârsta standard de pensionare a reclamantului, acesta a fost stabilit irevocabil la 12 ani, prin sentinţa civilă nr. 281/F/2008 a T r i b u n a l u l u i B i s t r i ţ a-N pronunţată în dosarul nr(...), soluţie menţinută prin decizia Curţii de A p e l C l u j nr. 1952/R/2008.

Astfel, din considerentele sentinţei civile nr. 281/F/2008 rezultă că s-a reţinut faptul că intenţia legiuitorului, rezultată din dispoziţiile art. 2 alin. 2 din Legea nr. 226/2006 a fost aceea de a asimila perioadele lucrate în grupa I de muncă cu cele prestate în condiţii speciale după 1 aprilie 2001.

De asemenea, s-a reţinut greşita neluare în calcul a adeverinţei nr. 6/976/13.09.2006, deoarece aceasta este pe deplin valabilă în conformitate cu dispoziţiile art. 4 din O.U.G. nr. 4/2005.

Prin urmare, s-a stabilit faptul că pârâta trebuie să adune perioada de 1 an 2 luni 1 zi lucrată în condiţii speciale la cei 19 ani 11 luni 25 de zile, rezultând astfel în favoarea reclamantului un stagiu de cotizare de peste 20 de ani, ceea ce îl îndreptăţeşte la reducerea vârstei standard de pensionare cu 12 ani.

În cadrul recursului declarat împotriva acestei hotărâri, Curtea de A p e l C l u j a reţinut îndreptăţirea reclamantului la reducerea vârstei standard de pensionare cu 12 ani, subliniind că reclamantul se va putea pensiona la împlinirea vârstei de 53 de ani.

În condiţiile existenţei acestor hotărâri, problema numărului de ani de reducere a vârstei standard de pensionare a fost tranşată în mod irevocabil, în favoarea reclamantului, fiind recunoscut dreptul de reducere cu 12 ani.

Ca atare, după împlinirea vârstei de 53 de ani (la data de 13 iulie 2009) reclamantul va putea beneficia de pensie în baza Legii nr. 19/2000.

În temeiul considerentelor exprimate şi făcând aplicarea dispoziţiilor art. art. 167 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, văzând şi anexa 3 din Legea nr. 19/2000, tribunalul a respins ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de reclamant împotriva deciziei nr. 5306/11.06.2008 şi a deciziei din 8 octombrie 2008 emise de pârâtă.

Nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen legal reclamantul, solicitând modificarea sentinţei, în sensul admiterii acţiunii, stabilirii dreptului său de pensionare în varianta cea mai avantajoasă prezentată în expertiză, acordarea daunelor materiale şi morale şi sancţionarea persoanelor care au calculat greşit drepturile sale de pensie.

S-au solicitat cheltuieli de judecată.

În motivarea recursului, reclamantul a arătat în esenţă următoarele:

Data înscrierii la pensie este greşit menţionată ca fiind 10.04.2008, fiind în realitate 10.03.2008.

A arătat că intimata la fiecare dată la care recurentul a depus la dosarul de pensionare o nouă adeverinţă – nr. 1555/27.06.2007, 1640/09.07.2007, 2524/18.10.2008 şi 839/21.03.2008 – a emis o nouă decizie de respingere a cererii de pensionare pe considerentul că nu este îndeplinită cerinţa vârstei de pensionare, respectiv stagiul de cotizare realizat în condiţii speciale şi în grupa I nu permite reducerea vârstei standard de pensionare la limita impusă de lege pentru deschiderea dreptului la pensie.

Recurentul a arătat că decizia nr. 5306/11.06.2008 de respingere a cererii de deschidere a dreptului la pensie a fost emisă de intimată cu încălcarea termenului legal de 45 de zile de la data depunerii cererii şi implicit a disp. art. 86 din Legea nr. 19/2000.

Recurentul afirmă că la data depunerii cererii – 10.03.2008 – perioada de activitate în grupa I de muncă şi în condiţii speciale totaliza 20 de ani, 5 luni şi 3 zile.

Potrivit susţinerilor recurentului, conform art. 167¹ alin. 1 şi 4 din Legea nr. 19/2000, pentru acest stagiu de cotizare de peste 20 de ani, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 12 ani, rezultând vârsta minimă de 51 de ani şi 3 luni, iar la data emiterii deciziei contestate - 11.06.2008 – recurentul avea împlinită vârsta de 51 ani, 10 luni şi 29 de zile.

Recurentul a solicitat luarea în considerare a expertizei contabile efectuate în cauză, cu consecinţa luării în considerare a îndeplinirii condiţiilor legale în vederea deschiderii dreptului la pensie, stabilirii vârstei ca fiind 51 de ani şi 1 lună, a punctajului mediu anual de 2,15106 puncte şi a unei pensii în cuantum de 852,25 lei la data de 1.05.2007.

Reclamatul a arătat că, în situaţia sa, sunt aplicabile prev. art. 167 alin. 2, art. 49 şi 50 din Legea nr. 19/2000, precum şi art. 167¹ alin. 1 – 5. Instanţa de fond nu a făcut verificările referitoare la vârsta standard de pensionare a reclamantului, prin prisma art. 167¹ din Legea nr. 19/2000, aşa cum s-a stabilit prin decizia nr.1670/R/2008 a Curţii de A p e l C l u j, aplicând în mod greşit disp. art. 167 alin. 2 din Legea nr. 19/2000.

Prin întâmpinarea formulată (f. 15-17), intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:

Anterior emiterii prezentelor decizii nr. 5306/11.06.2008 şi 5306/8.10.2008, intimata a emis decizia nr. 5306/18.07.2007, care a fost contestată de reclamant în dosarul nr(...), soluţionat prin sentinţa civilă nr. 281/F/23.05.2008 a T r i b u n a l u l u i B i s t r i ţ a-N, irevocabilă prin decizia civilă nr. 1952/R/14.10.2008 a T r i b u n a l u l u i C l u j.

Cele statuate în această hotărâre irevocabilă cu privire la neîndeplinirea condiţiilor de reducere a vârstei standard de pensionare de către reclamant, îşi păstrează valabilitatea, în sensul că la o durată de stagiu de cotizare în condiţii speciale de peste 20 de ani reclamantul este îndreptăţit la reducerea vârstei standard de pensionare cu 12 ani, iar în raport de data naşterii reclamantului, vârsta standard de pensionare a reclamantului este de 65 de ani – art. 167¹ din Legea nr. 19/2000, anexa 3 la Legea nr. 19/2000 şi Ordinul nr. 340/2001.

Toate aceste date statuate în mod irevocabil şi întemeiate pe dispoziţiile legale anterior menţionate, nu s-au modificat între momentul emiterii deciziei nr. 5306/18.07.2007 şi cel al emiterii deciziilor din 11.06.2008 şi 8.10.2008.

În mod corect prima instanţă analizând contestaţia precizată a reclamantului prin prisma dispoziţiilor legale în materie şi a celor statuate irevocabil prin decizia nr. 1952/R/14.10.2008 a stabilit că reclamantul este îndreptăţit la deschiderea dreptului de pensie, ca urmare a reducerii vârstei standard de pensionare prin luarea în considerare a stagiului de cotizare în grupa I de muncă şi în condiţii speciale, începând cu data de 13.07.2009, adică după împlinirea vârstei de 53 de ani.

Motivul de recurs întemeiat pe concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză nu este fondat, întrucât acestea nu se conformează şi nu se coroborează cu dispoziţiile legale în materie – art. 167¹, anexa 3 din Legea nr. 19/2000 şi Ordinul nr. 340/2001 – care conţin prevederi clare cu privire la reducerea vârstei standard de pensionare în raport cu perioada de activitate în grupa I de muncă şi în condiţii speciale şi în raport de data naşterii persoanei asigurate.

Întrucât în mod corect intimata a stabilit că stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă şi în condiţii speciale nu permite reducerea necesară a vârstei standard de pensionare, în vederea deschiderii dreptului la pensie începând cu data de 10.04.2008, în baza art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul N. H. împotriva sentinţei civile nr.21 din 28 ianuarie 2009 a T r i b u n a l u l u i B i s t r i ţ a-N pronunţată în dosar nr(...), pe care o menţine.

Decizia este irevocabilă.

Dată şi pronunţată în şedinţa publică din 5 mai 2009.

PREŞEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

(...) (...) (...) (...) (...) (...) E. H. D.

Red. MV dact. GC

2 ex/14.05.2009

Jud.primă instanţă: G.C.G., I. T.