ROMÂNIA CURTEA DE A P E L T I M I Ş O A R A Operator 2928 SECŢIA LITIGII DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.142 Sedinţa publică din 30 ianuarie 2008 Curtea constituită din: Preşedinte:(...) (...) Judecător :(...) (...) Judecător :(...) (...) Grefier :(...) (...) S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii A împotriva sentinţei civile nr.1162/18.10.2007 pronunţată de T r i b u n a l u l A r a d în dosarul nr(...), în contradictoriu cu reclamantul E. H., având ca obiect asigurări sociale. La apelul nominal, făcut în şedinţă publică, au lipsit părţile. Procedura completă. S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care se constată că mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor sunt consemnate în încheierea de şedinţă din data de 16 ianuarie 2008, când instanţa a amânat pronunţarea pentru data de 23.01.2008 şi apoi pentru data de 30.01.2008. C U R T E A Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Prin sentinţa civilă nr.1162/18.10.2007, pronunţată în dosar nr(...), T r i b u n a l u l A r a d a admis acţiunea civilă formulată de către reclamantul E. H. împotriva pârâtei Casa Judeţeană de Pensii A, a anulat decizia de pensionare nr.1-(...)/6.08.2007, emisă de pârâtă, şi a obligat pârâte la recalcularea pensiei pentru muncă depusă şi limită de vârstă, cuvenită reclamantului, cu luarea în considerare a stagiului complet de cotizare, valabil la data pensionării sale efective, respectiv în luna iunie 2007, care a fost de 31 de ani şi 2 luni, precum şi la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că, la stabilirea pensiei reclamantului prin decizia de pensionare contestată, pârâta a utilizat un stagiu complet de cotizare de 35 de ani contrar dispoziţiilor art.42 din Legea nr.19/2000, a celor din capitolul 3 punct 44 şi din capitolul 4 pct.3 din Ordinul nr.340/2001 şi eşalonării prevăzute în Anexa 3 la Legea nr.19/2000, conform cărora stagiul complet de cotizare necesar era de 31 de ani şi 2 luni la momentul pensionării reclamantului. Pârâta Casa Judeţeană de Pensii A a declarat recurs împotriva sentinţei nr.1162/18.10.2007 a T r i b u n a l u l u i A r a d, solicitând admiterea recursului şi modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii acţiunii. În motivarea cererii de recurs se arată că prima instanţă a ignorat prevederile art.27 alin.1 din Legea nr.19/2000, ale Ordinului M i n i s t e r u l u i M u n c i i şi Solidarităţii Sociale nr.340/2001 din titlul denumit „II – Referitor la pensia pentru limită de vârstă” şi ale anexei 3 la Legea nr.19/2000, potrivit cărora reclamantul se putea pensiona pentru limită de vârstă şi muncă depusă, în condiţiile reglementate de art.41 din Legea nr.19/2000, la împlinirea vârstei de 65 de ani şi realizarea unui stagiu complet de cotizare de 35 de ani. Totodată, susţine că reducerea vârstelor standard de pensionare, conform tabelului 1 de la art.42 din Legea nr.19/2000, operează doar în cazul realizării stagiului complet de cotizare, stipulat de art.41 alin.4 din Legea nr.19/2000. Stagiul complet de 31 de ani şi 2 luni a fost prevăzut, potrivit Anexei nr.3 la Legea nr.19/2000 şi Anexei 9 la Ordinul M i n i s t e r u l u i M u n c i i şi Solidarităţii Sociale nr.340/2001, pentru bărbaţii născuţi în perioada aprilie 1944 – iunie 1944, ori reclamantul este născut la 26.05.1950. În drept, se invocă dispoziţiile art.304 pct.9 şi art.3041 cod procedură civilă. Intimatul a depus concluzii scrise, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat, arătând că pârâta nu are în vedere împrejurarea că, urmare a prestării muncii în condiţii deosebite, reclamantul a beneficiat de reducerea vârstei de pensionare cu 8 ani, motiv pentru care nu trebuie să se ia în considerare anul naşterii arătat în anexa 9 din lege, ci doar eşalonarea din anexa 3 care reprezintă baza de stabilire a stagiului de cotizare.Instanţa de fond a respectat dispoziţiile legale aplicabile speţei. Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate şi a prevederilor art.304 pct.9 coroborate cu cele ale art.3041 Cod procedură civilă, Curtea apreciază că este întemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. Decizia de pensionare nr.1 – (...)/06.08.2007 privind acordarea pensiei pentru muncă depusă şi limită de vârstă a fost emisă în temeiul art.42 din Legea nr.19/2000, vârsta standard de pensionare de 65 de ani fiind redusă cu 8 ani, ca urmare a prestării muncii în condiţii speciale şi deosebite de muncă. La stabilirea pensiei reclamantului s-a luat în calcul un stagiu complet de cotizare de 35 de ani, stagiu contestat de către reclamant, care susţine că pârâta trebuia să ia în considerare un stagiu complet de cotizare de 31 de ani şi 2 luni, prevăzut în anexa 3 la legea nr.19/2000 pentru persoanele de sex masculin care se pensionează în perioada aprilie 2007 – iulie 2007, deoarece reclamantul a formulat cererea de pensionare şi îndeplinea condiţiile legale de pensionare la data de 26.05.2007. Conform art.41 din Legea nr.19/2000, care reprezintă norma generală în materie, pensia pentru limită de vârstă se acordă asiguraţilor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public, vârsta standard de pensionare fiind de 65 de ani pentru bărbaţi, iar stagiul complet de cotizare de 35 de ani pentru bărbaţi, după expirarea unui termen de 13 ani de la intrarea în vigoare a legii, perioadă în care vârsta şi stagiul complet de cotizare sunt cele prevăzute în eşalonarea cuprinsă în anexa 3 la lege. Anexa 3 la Legea nr.19/2000 se aplică doar persoanelor de sex masculin care nu împlinesc vârsta de 65 de ani anterior perioadei decembrie 2014 – martie 2015, respectiv celor născuţi până în luna martie 1950, aşa cum rezultă şi din Anexa nr.9 la Ordinul nr.340/2001. Reclamantul s-a născut la data de 26.05.1950, astfel încât, potrivit art.41 din legea nr.19/2000, se putea pensiona la vârsta standard de pensionare de 65 de ani şi cu un stagiu complet de cotizare de 35 de ani. Prin excepţia de la regula reglementată de art.41 din Legea nr.19/2000, art.42 alin.1 din Legea nr.19/2000 prevede că: asiguraţii care au realizat stagiul complet de cotizare şi care şi-au desfăşurat activitatea total dau parţial în condiţii deosebite de muncă au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstei standard de pensionare conform tabelului nr.1”. Prin urmare, acest text legal recunoaşte asiguraţilor care şi-au desfăşurat activitatea total sau parţial în condiţii deosebite de muncă dreptul de a se pensiona pentru limită de vârstă anterior împlinirii vârstei prevăzute de art.41 din Legea nr.19/2000 această vârstă fiind redusă în funcţie de perioada în care au prestat muncă în condiţii deosebite, fără a reglementa şi reducerea concomitentă a stagiului complet de cotizare cerut de art.41 din legea nr.19/2000. In acelaşi sens, sunt dispoziţiilor pct.4 din Capitolul B, Titlul II din O.G. nr.340/2001 potrivit cărora reducerea vârstelor standard de pensionare conform tabelului nr.1 de la art.42 din lege operează numai în condiţiile realizării stagiului complet de cotizare. Împrejurarea că, urmare a reducerii vârstei standard de pensionare potrivit art.41 din Legea nr.19/2000, dreptul la pensie al reclamantului s-a născut cu începere de la data de 26.05.2007, nu determină aplicarea stagiului complet de cotizare de 31 de ani şi 2 luni reglementat de Anexa 3 la Legea nr.19/2000 doar pentru asiguraţii de sex masculin care împlineau vârsta de 63 de ani şi o lună în perioada aprilie 2007 – iulie 2007. Prevederile pct . 3 Capitolul B, Titlul II şi ale pct.44 din Capitolul B Titlul VIII din O.G. nr.340/2001, invocate de intimat în apărare, nu justifică o altă interpretare a normelor legale incidente în speţă, deoarece prevăd doar că vârstele standard de pensionare şi stagiile complete de cotizare sunt reglementate în anexa 3 la lege, detaliată în funcţie de data naşterii în anexa nr.9 la normele metodologice, iar reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr.3 la lege trebuie făcută cu respectarea condiţiilor prevăzute la art.42 din lege. Or, anexa 3 la Legea nr.19/2000 şi anexa nr.9 la Ordinul nr.340/2001 nu sunt aplicabile reclamantului, întrucât este născut după epuizarea perioadei de tranziţie reglementată prin aceste anexe. Din cele expuse mai sus rezultă că hotărârea recurată a fost dată cu aplicarea greşită a legii, ceea ce atrage incidenţa motivului de recurs reglementat de art.304 pct.9 Cod pr.civilă. Pe cale de consecinţă, în temeiul art.312 alin.1 – alin.3, Curtea va admite recursul ca fiind întemeiat şi va modifica în tot hotărârea recurată, în sensul că va respinge acţiunea formulată de către reclamantul E. H. împotriva pârâtei Casa Judeţeană de Pensii A. Văzând dispoziţiile art.274 cod pr.civilă şi cele dispuse anterior, Curtea nu va acorda cheltuieli de judecată reclamantului – intimat, care a căzut în pretenţii. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII DECDE: Admite recursul declarat de către pârâta – recurentă Casa Judeţeană de Pensii A împotriva sentinţei civile nr.1162/18.10.2007, pronunţată de T r i b u n a l u l A r a d în dosarul nr(...), în contradictoriu cu reclamantul intimat E. H.. Modifică în tot hotărârea recurată, în sensul că va respinge acţiunea formulată de către reclamantul E. H. împotriva pârâtei Casa Judeţeană de Pensii A. Fără cheltuieli de judecată. Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică, azi 30 ianuarie 2008. pt. Preşedinte, Judecător Judecător (...) (...) (...) (...) (...) (...) aflat în concediu medical semnează, Vicepreşedinte (...) B. (...) GREFIER, (...) (...) Red. C.P./4.03. 2008 Tehnored.: DR/ 2 ex./ 4.03. 2008 Prim inst.: J. E.;J. U.
Asigurari sociale. Asigurari sociale. Recurs
Hotararea nr. 142 din data 2008-01-30
Pronuntata de Curtea de Apel Timisoara