Cabinet avocat Dreptul muncii

ROMÂNIA

CURTEA DE A P E L C L U J

Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale

pentru minori şi familie

DOSAR NR(...)

DECIZIA CIVILĂ NR. 1022/R/2009

Şedinţa publică din 21 aprilie 2009

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: (...) (...)

JUDECĂTORI: (...) (...) – preşedintele secţiei

(...) (...) – vicepreşedinte al instanţei

GREFIER: H. D.

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul E. N. împotriva sentinţei civile nr. 2057 din 03.11.2008, pronunţată de T r i b u n a l u l C l u j în dosarul nr(...), privind şi pe pârâta intimată CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII C, având ca obiect contestaţie decizie de pensionare.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică se prezintă reclamantul recurent personal, lipsă fiind reprezentantul pârâtei intimate.

Procedura este legal îndeplinită.

Recursul a fost declarat şi motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtei şi este scutit de plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 17 aprilie 2009, prin serviciul de registratură al instanţei pârâta intimată a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului.

La solicitarea instanţei reclamantul recurent precizează faptul că a depus o altă cerere de pensionare dar încă nu a primit nici un răspuns de la Casa Judeţeană de Pensii C.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepţii de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie şi acordă cuvântul asupra recursului.

Reclamantul recurent solicită admiterea recursului şi obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de pensionare pentru limită de vârstă.

Instanţa constatând cauza în stare de judecată o reţine în vederea pronunţării.

C U R T E A :

Prin sentinţa civilă nr.2057 din 3 noiembrie 2008, pronunţată de T r i b u n a l u l C l u j, s-a respins acţiunea formulată de reclamantul E. N. împotriva pârâtei CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII C, având ca obiect drepturi de asigurări sociale.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că prin acţiune reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Casa Judeţeană de Pensii C solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa în cauză să dispună anularea deciziei de respingere R 17458/2007 emisă de pârâtă.

Prin decizia R 17458/2007 pârâta a respins cererea de înscriere la pensie formulată de către reclamant, deoarece nu sunt îndeplinite prevederile art. 50(1) din Legea nr. 19/2000 în sensul că deşi a depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 10 ani nu are vârsta necesară.

Aşa cum rezultă din decizia de respingere a cererii, pârâta i-a luat în considerare reclamantului grupa I de muncă pentru o perioadă de 6 ani 1 lună 0 zile şi grupa a II-a de muncă pentru o perioadă de 23 ani 7 luni şi 1 zile.

Reclamantul a depus cerere de pensionare la data de 07.03.2008.

La data depunerii cererii, potrivit anexei nr. 3 din legea pensiilor, vârsta era de 63 ani şi 3 luni pentru bărbaţi.

E. activitate în grupa I de muncă în perioadele arătate reclamantul beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 3 ani şi 7 luni.

Potrivit art. 167^1 (5) Reducerea vârstelor standard de pensionare în baza tabelului nr. 4 nu poate fi cumulată cu celelalte reduceri prevăzute de prezenta lege sau de legile cu caracter special.

Scăzând aceşti ani din vârsta prevăzută în anexa 3 rezultă vârsta de 59 ani şi 8 luni.

În situaţia în care se aplică prevederile art. 42 din legea pensiilor reclamantul beneficiază pentru cei 29 ani 8 luni şi 1 zi de o reducere 6,5 ani.

Reclamantul este născut la data de 28.09.1950, situaţie în care, potrivit Ordinului nr. 340/2001 şi art.41 alin.2 din Legea nr.19/2000, vârsta standard de pensionare pentru bărbaţi este 65 de ani.

Aplicând reducerea de 6,5 ani din vârsta standard de pensionare reiese că reclamantul are dreptul la pensie la vârsta de 58 ani şi 6 luni.

Reclamantul avea la data depunerii cererii de pensionare vârsta de 57 ani şi 5 luni.

Raportat la considerentele arătate mai sus, în temeiul art.155 din Legea nr.19/2000 s-a respins acţiunea reclamantului.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul, solicitând admiterea recursului şi pe cale de consecinţă, admiterea contestaţiei şi obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de pensionare pentru limită de vârstă.

În motivarea recursului a arătat că în conformitate cu art.41 alin.2 din Legea 19/2000, vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi. Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a legii prin creşterea vârstei de pensioare, pornindu-se de la 57 ani pentru femei şi 62 de ani pentru bărbaţi.

Reclamantul a făcut dovada activităţii în muncă cu actele depuse la dosarul de pensie pentru limită de vârstă în luna septembrie 2005. Are cotizaţia realizată de 45 de ani, 1 lună şi 4 zile cu 14 ani şi 4 luni mai mult decât prevede Legea 19/2000 la art.41 alin.4 din care în condiţii deosebite, grupa a II-a, art.19 şi condiţii speciale, grupa I, art.20, lit.a şi b, cotizaţie realizată de 38 ani şi 5 luni şi 6 ani şi 7 luni în condiţii normale de lucru, aceştia fiind recunoscuţi de pârâtă în buletinul de calcul de la dosarul cauzei.

Art.46 arată că asiguraţii care au realizat stagiul de cotizare atât în condiţii deosebite de muncă, cât şi în condiţii speciale, beneficiază cumulativ de reducerea vârstei standard de pensionare corespunzător fiecărei situaţii, fără ca aceasta să depăşească 12 ani. În buletinul de calcul pârâta a calculat stagiul aferent în grupa I şi II de muncă ca fiind de 8 ani şi 9 luni. Acest spor se scade din vârsta standard de pensionare, respectiv 62 ani şi 8 luni, rezultând 54 ani şi 1 lună . Reclamantul a depus cerere de pensionare la data de 7 martie 2008, la data depunerii potrivit anexei nr.3 din legea pensiilor, vârsta standard de pensionare era 63 de ani şi 3 luni pentru bărbaţi. Aplicând reducerea de 6 ani şi 6 luni rezultă 56 ani şi 9 luni, iar reclamantul avea 57 ani şi 5 luni, deci mai mult decât prevede Legea 19/2000.

Pârâta, prin întâmpinarea de la f.8, solicită respingerea recursului.

Analizând sentinţa prin prisma motivelor de recurs invocate de reclamant, Curtea reţine următoarele:

Aşa cum corect a reţinut şi instanţa de fond, la data depunerii cererii de pensionare de către reclamant, 7.03.2008, vârsta de pensionare la bărbaţi potrivit dispoziţiilor anexei 3 din Legea 19/2000, era de 63 ani şi 3 luni.

Potrivit dispoziţiilor art.167¹ pct.5 din Legea 19/2000, reducerea vârstelor standard de pensionare pentru cei care au îndeplinit un stagiu de cotizare conform legislaţiei anterioare în grupa I de muncă, nu poate fi cumulată cu celelalte reduceri prevăzute de Legea 19/2000 sau de legile cu caracter special.

Reclamantului i s-a luat în calcul perioada de timp cât a desfăşurat activitate în grupa I-a de muncă şi în raport de aceasta i-a fost redusă vârsta standard de pensionare.

Trebuie reţinut faptul că reclamantul este născut la data de 28.09.1950, situaţie în care potrivit art.41 alin.2 din Legea 19/2000 şi Ordinului nr.340/2001, vârsta standard de pensionare în cazul său este de 65 ani.

Reducându-i vârsta standard de pensionare conform art.42 din Legea 19/2000, ar fi îndreptăţit la pensie la vârsta de 58 ani şi 6 luni, ori la data depunerii cererii acesta avea vârsta de 57 ani şi 5 luni.

Constatând aşadar că sentinţa atacată este legală şi temeinică văzând şi dispoziţiile art.299 şi 312 C.proc.civ., Curtea va respinge ca nefondat recursul reclamantului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul E. N. împotriva sentinţei civile nr. 2057 din 3 noiembrie 2008 a T r i b u n a l u l u i C l u j, pronunţată în dosar nr(...), pe care o menţine.

Decizia este irevocabilă.

Dată şi pronunţată în şedinţa publică din 21 aprilie 2009.

PREŞEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

(...) (...) (...) (...) (...) (...) H. D.

Red.AR

Dact.T./2ex.

28.05.2009