Cabinet avocat Dreptul muncii

• R O M A N I A -

CURTEA DE A P E L B U C U R E Ş T I

DOSAR NR(...)

Format vechi nr.160/2009

SECŢIA A VII A CIVILĂ ŞI PENTRU CAUZE PRIVIND

CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Decizia civilă nr.2760/R

Şedinţa publică din data de 28 aprilie 2009

Curtea compusă din:

PRESEDINTE (...) (...)

JUDECĂTOR (...) (...) (...)

JUDECĂTOR (...) O. (...)

GREFIER D. N.

Pe rol fiind soluţionarea cererii de recurs formulată de recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului B împotriva sentinţei civile nr.6030 din data de 01.10.2008 pronunţată de către T r i b u n a l u l B u c u r e ş t i - Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale în dosarul nr.18210/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-contestator V. B. - având ca obiect „contestaţie decizie pensie”.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu au răspuns recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B şi intimatul-reclamant V. B..

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează Curţii faptul că prin motivele de recurs formulate de recurenta-pârâtă s-a solicitat judecarea pricinii în lipsă, potrivit dispoziţiilor art.242 alin.(2) Cod proc. civ.

Curtea, constatând că în cauză s-a solicitat judecarea pricinii în lipsă, potrivit dispoziţiilor art.242 alin.(2) Cod proc. civ., declară cauza în stare judecată şi o reţine în vederea soluţionării.

C U R T E A,

Deliberând asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul T r i b u n a l u l u i B u c u r e ş t i - Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale la data de 15.05.2008 sub nr.18210/3/AS/2008, V. B. a contestat decizia nr. R(...)/6.03.2008 emisă de intimata Casa de Pensii a Municipiului B prin care a fost respinsă solicitarea de acordare a pensiei pentru muncă depusă şi limită de vârstă, solicitând anularea deciziei şi obligarea intimatei la emiterea unei noi decizii de pensionare.

Prin sentinţa civilă nr.6030/01.10.2008, T r i b u n a l u l B u c u r e ş t i a admis contestaţia formulată de V. B., a anulat decizia nr.R(...)/ 6.03.2008 emisă de Casa Locală de Pensii Sector 4 B, a obligat intimata Casa de Pensii a Municipiului B să emită o decizie prin care să stabilească pensia pentru limită de vârstă cuvenită contestatorului, retroactiv, începând cu data de 04.02.2008, cu luarea în considerare a tuturor veniturilor atestate de adeverinţa nr.1532/12.10.2005 emisă de SC E. SA, pe baza unei vârste standard de pensionare de 63 de ani şi 3 luni, redusă până la 56 de ani şi 9 luni, pentru activitatea desfăşurată în grupa a II-a de muncă şi a unui stagiu complet de cotizare de 31 de ani şi 6 luni.

Pentru a pronunţa această hotărâre, tribunalul a reţinut că intimata Casa de Pensii a Municipiului B a respins cererea contestatorului de înscriere la pensie, arătând în decizia contestată că petentul a realizat un stagiu total de cotizare de 46 de ani şi 25 de zile, din care 29 de ani 2 luni şi 5 zile reprezintă stagiu realizat în grupa a II-a de muncă, 7 ani şi 3 luni reprezintă sporul de vechime aferent stagiului realizat în grupa a II-a, 8 ani, 3 luni şi 29 de zile reprezintă stagiu realizat în condiţii normale de muncă, iar 1 an, 3 luni şi 21 de zile stagiu asimilat.

De asemenea, intimata a considerat că vârsta standard de pensionare a contestatorului este de 65 de ani, cu aplicarea unei reduceri de 6 ani şi 6 luni pentru grupa superioară de muncă, iar stagiul complet de cotizare este de 35 de ani.

Motivul pentru care s-a respins cererea de înscriere la pensie a fost acela că vârsta de pensionare redusă datorită stagiului realizat în condiţii deosebite şi legilor speciale nu poate fi mai mică decât vârstele prevăzute la art.42 din Legea nr.19/2000.

Tribunalul a declarat nelegală această decizie pe motiv de nerespectare a normelor privind vârsta standard de pensionare şi stagiul complet de cotizare, astfel cum sunt prevăzute în Anexa 3 a Legii nr.19/2000.

Problema care s-a pus este aceea a corelării Anexei 3 a legii pensiilor, cu referire expresă la perioada decembrie 2007-martie 2008, cu Anexa 9 a Ordinului nr.340/2001 datorită faptului că au aceeaşi sferă de reglementare, respectiv vârsta standard de pensionare şi stagiile minime şi complete de cotizare, însă conţin prevederi contradictorii. Tribunalul a considerat că trebuie aplicat actul normativ cu forţă juridică superioară, respectiv legea, iar nu normele metodologice de aplicare a acesteia.

Din formularea art.41 din Legea nr.19/2000 rezultă anumite tranşe de creştere treptată a vârstei standard de pensionare şi a stagiului complet de cotizare faţă de reglementarea anterioară din Legea nr.3/1977, perioada de tranziţie urmând a se încheia în 2014.

Faţă de împrejurarea că cererea de pensionare a fost formulată de contestator la 04.02.2008 trebuia avut în vedere un stagiu complet de cotizare de 31 de ani şi 6 luni şi o vârstă standard de pensionare de 63 de ani şi 3 luni, aplicabile în cazul drepturilor de pensie deschise în intervalul decembrie 2007-martie 2008. În plus, se aplică contestatorului şi reducerea vârstei standard de pensionare pentru cei peste 29 de ani de activitate în grupa a II-a de muncă, astfel că vârsta de pensionare a acestuia este de 56 de ani şi 9 luni.

Pentru aceste motive, tribunalul a constatat că, la data depunerii cererii, asiguratul V. B. îndeplinea toate condiţiile pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă şi a obligat intimata să emită decizie în acest sens.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs la data de 10.12.2008 intimata Casa de Pensii a Municipiului B, înregistrat pe rolul Curţii de A p e l B u c u r e ş t i - Secţia a VII-a Civilă şi pentru Cauze privind Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale la data de 07.01.2009 sub nr(...).

Prin motivele de recurs întemeiate în drept pe dispoziţiile art.304 pct.7, 8 şi 9 şi art.304¹ Cod pr.civilă, recurenta-intimată critică sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinţei recurate în sensul respingerii acţiunii formulată de V. B..

Consideră recurenta că prima instanţă a nesocotit dispoziţiile art.41 din Legea nr.19/2000, precum şi situaţia de fapt potrivit căreia intimatul-contestator îndeplineşte condiţiile de pensionare în iunie 2015 când va împlini vârsta de 65 de ani şi stagiul complet de cotizare de 35 de ani, astfel cum sunt prevăzute de Anexa nr.9 din Ordinul nr.340/2001.

Cu privire la reducerea vârstei de pensionare, se arată că sunt aplicabile art.41 şi art.42 din Legea nr.19/2000 în sensul că pentru cei 29 de ani, 2 luni şi 5 zile de muncă desfăşurată în condiţii speciale se acordă o reducere a vârstei de 7 ani şi 3 luni, intimatul-contestator având dreptul la pensie la împlinirea vârstei de 57 de ani şi 9 luni.

În fine, se susţine că au fost acordate drepturi de pensie contestatorului începând cu data de 04.02.2008, încălcându-se prevederile Anexei nr.9 din Ordinul nr.340/2001.

Examinând motivele de recurs faţă de hotărârea recurată şi probele administrate în cauză, cercetând pricina sub toate aspectele după cum dispune art.304¹ Cod pr.civilă, Curtea constată recursul nefondat pentru următoarele considerente:

În esenţă, criticile recurentei Casa de Pensii a Municipiului B vizează greşita interpretare şi aplicare a legii sub aspectul condiţiilor în care se acordă drepturi de pensie unei persoane în temeiul Legii nr.19/2000, prin raportare la situaţia de fapt care impune stabilirea vârstei standard de pensionare cu o reducere datorată activităţilor desfăşurate în grupa a II-a de muncă şi a stagiului complet de cotizare.

Deşi tribunalul a expus amplu în considerentele hotărârii argumentele pentru care sunt aplicabile detalierile din Anexa 3 a Legii nr.19/2000, iar nu cele cuprinse în Anexa 9 din Ordinul nr.340/2001, instituţia recurentă se limitează la a critica această dispoziţie fără însă a prezenta vreun argument de fapt sau de drept.

Aşa fiind, Curtea consideră corect raţionamentul tribunalului pentru că în situaţia unor norme juridice cuprinse în acte normative cu valoare diferită, trebuie aplicat actul normativ cu forţă superioară, în cazul de faţă legea pensiilor.

Prin urmare, corect s-a făcut aplicarea Anexei 3 din Legea nr.19/2000 sub cele două aspecte prezentate anterior, iar nu a normelor din Ordinul 340/2001 dat în executarea acestei legi, ordin care, în situaţia de faţă când se pune problema unei reduceri a vârstei standard de pensionare, conduce la alte rezultate decât cele rezultate din aplicarea legii. Ori, condiţiile de pensionare ale intimatului contestator trebuie apreciate pornind de la data formulării cererii de pensionare care trebuie încadrată în eşalonările expuse în anexa 3 a legii referitoare la vârstele standard de pensionare şi stagiile minime şi maxime de cotizare. Aşa fiind, în februarie 2008, asiguratul care cere înscrierea la pensie pentru limită de vârstă trebuie să aibă 63 de ani şi 6 luni, vârstă la care se aplică reducerea pentru stagiul realizat în condiţii speciale de muncă, respectiv un stagiu de cotizare de 31 şi 6 luni. Întrucât aceste condiţii sunt realizate de intimat, cu aplicarea corectă a normelor Legii nr. 19/2000, prima instanţă a admis contestaţia şi a obligat instituţia recurentă la deschiderea drepturilor de pensie ale acestuia.

Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul art.312 al.1 Cod pr.civilă, va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului B împotriva sentinţei civile nr.6030 din data de 01.10.2008 pronunţată de T r i b u n a l u l B u c u r e ş t i - Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale în dosarul nr.18210/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-contestator V. B..

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 28.04.2009.

PREŞEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

(...) (...) (...) (...) (...) (...) O. (...)

GREFIER

D. N.

Red.C.A.B.

Dact.LG/2 ex./28.05.2009

Jud.fond: S.G.J.; D.D.