Cabinet avocat Dreptul muncii

R O M Â N I A

CURTEA DE A P E L C R A I O V A

SECŢIA A II-A CIVILĂ ŞI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 10209

Şedinţa publică din data de 26 O. 2008

Completul compus din:

PREŞEDINTE (...) (...)

Judecător (...) (...)

Judecător (...) (...)

Grefier (...) (...)

x.x.x.x.x

Pe rol pronunţarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în şedinţa publică din data de 10 O. 2008 ,pronunţare amânată pentru data de 17.11 şi ulterior pentru data de 20.11,25.11 şi respectiv 26.11 2008 conform încheierilor de şedinţă încheiate cu această ocazie ,ce fac parte integrantă din prezenta decizie,privind recursul declarat de intimatul MINISTERUL INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVE, împotriva sentinţei civile nr.1183/27.08.2008, pronunţată de T r i b u n a l u l O l t în dosar nr(...), în contradictoriu cu intimaţii CASA DE PENSII A MINISTERULUI ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR şi D. E..

ADMINISTRATIVE

Procedura este legal îndeplinită, fără citarea părţilor.

C U R T E A

Asupra recursului civil de faţă:

Prin decizia civilă nr. 1059 din 02.05.2007, Curtea de A p e l C r a i o v a a admis contestaţia în anulare formulată de contestatorul D. E. împotriva deciziei civile nr. 1664 din 08.06.2006, pronunţată de Curtea de A p e l C r a i o v a, în dosarul nr. 641/CM/2005/, în contradictoriu cu MAI şi Casa de Pensii a MAI şi a anulat decizia, a admis recursul formulat de recurentul D. E. împotriva sentinţei nr. 607/2004, pronunţată de T r i b u n a l u l O l t, a casat sentinţa şi a trimis cauza pentru soluţionare pe fond la Tribunalul Municipiului B – Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale.

Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de recurs a avut în vedere că , în speţă, contestaţia este formulată împotriva unei decizii emisă de M.A.I- Serviciul Pensii şi în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 156 din Legea 19/2000 care prevăd că astfel de cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are sediul pârâta.

Prin sentinţa civilă nr. 965 din 26.09.2007, T r i b u n a l u l B u c u r e ş t i – Secţia VIII-A- Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea T r i b u n a l u l u i O l t.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că dispoziţiile art. 156 teza I. din Legea 19/2000, ca reguli de competenţă specială, se aplică şi în cazul contestatorului, astfel că domiciliul acestuia fiind în judeţul O, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei revine T r i b u n a l u l u i O l t ,ca urmare a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Î n a l t a C u r t e de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia .

Prin încheierea nr. 308/25.01.2008 Î n a l t a C u r t e de Casaţie şi Justiţie –Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a constatat că nu există conflict negativ de competenţă în cauză şi a trimis cauza spre soluţionare la T r i b u n a l u l O l t .

Cauza a fost înregistrată pe rolul T r i b u n a l u l u i O l t la nr(...).

La primul termen de judecată, contestatorul a depus la dosar o cerere precizatoare şi de modificare a cererii iniţiale, în sensul că la punctul 1 solicită obligarea pârâtei să procedeze la recalcularea pensiei pe perioada 1.01.2002 -31.07.2004, având în vedere folosirea soldei lunare brute în vigoare la 01.01.2002, a gradaţiei a VI-a la stabilirea soldei lunare luate în calcul de către Casa de Pensii a M.A. I , stabilită conform art.11din Legea 138/1999 pentru o vechimea în serviciu de 21 ani, 10 luni, iar la punctul 2 solicită obligarea pârâtei la plata de daune materiale şi morale pentru perioada 01.01.2002 până la zi. De asemenea, a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată efectuate din anul 2002 până la zi .

La termenul din 12 mai 2008, reclamantul a solicitat efectuarea unei expertize contabile, având ca obiect calcularea diferenţei de pensie ce i se cuvine pe perioada 01.01.2002-31.07.2004, probă ce a fost încuviinţată de către instanţă.

În cauză a fost desemnat expert E. B. care în data de 18.06.2008 a depus la dosar raportul de expertiză nr. 878/2008.

T r i b u n a l u l O l t, prin sentinţa civilă nr. 1183 din 25.08.2008, a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul D. E. şi a obligat pârâţii Ministerul Administraţiei şi Internelor B, Casa de Pensii a Ministerului Administraţiei şi Internelor B la plata sumelor de 8116 lei, reprezentând diferenţa de pensie de bază pe perioada l.0l.2002 – 3l.07.2004 reactualizată în funcţie de solda lunară brută în vigoare la l.0l.2002, actualizată în funcţie de indicele preţurilor de consum la 3l.05.2008 şi respectiv 4399 lei reprezentând diferenţa de pensie suplimentară pe perioada l.0l.2002 – 3l.07. 2004, recalculată în funcţie de solda lunară brută în vigoare la l.0l.2002- actualizată la 3l.05.2008.

S-au respins celelalte capete de cerere ca neîntemeiate.

A fost obligată pârâta la 400 lei cheltuieli de judecată către reclamant.

Pentru a pronunţa astfel, instanţa a reţinut următoarele:

S-a reţinut că petentul este beneficiarul unei pensii militare de serviciu din anul 1998, în baza Decretului 214/1974.

În anul 2002, s-a procedat la recalcularea pensiei petentului în temeiul Legii nr. 164/2001, însă acesta a contestat pensia stabilită sub aspectul prevederilor art.79 alin 1 din lege privitor atât la pensia de serviciu cât şi la pensia suplimentară.

Din raportul de expertiză efectuat în dosar s-a reţinut că pensia de serviciu a reclamantului a fost recalculată în temeiul Legii nr. 164/2001 şi potrivit articolului unic din OUG 85/2001 care prevede că art. 79 din Legea 164/2001 privind pensiile militare de stat se suspendă până la data de 01.01.2002, expertul contabil a procedat la calcularea valorii elementelor componente ale soldei lunare brute în vigoare la 01.01.2002 corespunzătoare funcţiei maxime a ultimului grad avut în activitate. S-au avut în vedere elementele: soldă grad N. şi soldă funcţie precum şi gradaţia a VI-a având în vedere dispoz. art.11 din Lg.138/1999.

De asemenea, la recalcularea pensiei petentului în baza Legii 164/2001 s-au avut în vedere dispoziţiile art. 79 pct.1 lit. a şi art. 21 şi 24, în sensul aplicării procentului de 64% aplicat datorită condiţiilor speciale dovedite cu adeverinţa nr.12394/2002. Astfel, s-a stabilit că la data de 01.01.2002 pensia recalculată este de 6.563.480 lei, iar diferenţa de pensie stabilită este de 1.647.354 lei .

Din calculul efectuat de expert a rezultat că din aplicarea Legii 164/2001, începând cu 01.01.2002, pârâtul a calculat în minus pensia cuvenită petentului, rezultând o diferenţă de 8.116 lei, pentru perioada 01.01.2002 – 31.07.2004 actualizată pe baza indicelui preţurilor de consum la data de 31.05.2008 .

În baza art. 80 din Legea 164/2001. expertul contabil a procedat la recalcularea pensiei suplimentare având ca bază de calcul solda brută stabilită la data de 01.01.2002 şi indicele de 16% aşa cum a fost calculată de pârât în buletinul de calcul din 24.01.1998 ,rezultând o pensie suplimentară recalculată la data de 01.01.2002 de 1.068.800 lei .Astfel în perioada 01.01.2002-31.07.2004 diferenţa de pensie suplimentară recalculată în funcţie de solda lunară brută în vigoare la data de 01.01.2002, actualizată pe baza indicelui preţurilor de consum la data de 31.05.2008 este de 4.399 lei.

Pentru aceste considerente, instanţa a apreciat că petentul este îndreptăţit la acordarea diferenţelor în cuantum de 4.399 lei şi astfel a obligat pârâtul la plata acesteia .

În ceea ce priveşte acordarea daunelor morale în cuantum de 2.000 lei , instanţa a apreciat că petentul nu a făcut dovada prejudiciului prin nici o dovadă şi ca urmare a respins acest capăt de cerere ca neîntemeiat, iar în ceea ce priveşte daunele materiale şi interese solicitate acestea nu se impun atâta timp cât pensia reclamantului a fost actualizată prin raportul de expertiză.

Pentru aceste considerente, instanţa a dispus admiterea acţiunii în parte, obligarea pârâtului la plata sumei de 8.116 lei reprezentând diferenţă pensie cuvenită petentului pe perioada 1.01.2002 – 31.07.2004, actualizată pe baza indicelui preţurilor de consum la data de 31.05.2008 şi respectiv 4399 lei reprezentând diferenţa de pensie suplimentară recalculată în funcţie de solda lunară brută în vigoare la data de 01.01.2002, actualizată pe baza indicelui preţurilor de consum la data de 31.05.2008.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs MINISTERUL INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVE.

Precizează astfel că hotărârea recurată este nelegală, întrucât metodologia de recalculare a pensiilor militare a fost aprobată prin HG nr. 1.188/2001, prevăzând la art. 2 că recalcularea pensiilor militare de stat se efectuează pe baza următoarelor elemente: solda lunară brută în vigoare la data aplicării legii, corespunzătoare funcţiei maxime a gradului militar avut în vedere la data trecerii în rezervă, Lg. 164/2001 intrând în vigoare la 10.04.2001.

Prin OUG nr. 166/2001, pentru modificarea Lg. 164/2001, s-a prevăzut că diferenţa între pensiile în plată şi pensiile recalculate potrivit HG 1.188/2001 se acordă eşalonat începând cu anul 2002 până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor din sistemul public, rezultând fără îndoială că baza de calcul a pensiei intimatului este solda lunară brută în vigoare la data aplicării Lg. 164/2001, adică aprilie 2001.

Recurentul învederează astfel că, prin raportul de expertiză s-au încălcat prevederile legale arătate deoarece a fost utilizată ca bază de calcul solda lunară brută în vigoare la 01.01.2002.

O altă critică vizează utilizarea greşită de către instanţă a procentului de 64% prev. de art. 22 lit. c din Lg. 164/2001, motivat de împrejurarea că dispoz. art. 5 din Normele Metodologice privind recalcularea pensiilor militare, aprobate prin HG. 1.188/2001, prevăd „cuantumul pensiei de serviciu pentru limită de vârstă, al pensiei anticipate şi al pensiei anticipate parţial, se determină prin aplicarea procentelor prev. la art. 22 lit. a, art. 24 şi 25 din lege.

Este criticată sentinţa şi cu privire la reţinerea greşită a gradaţiei VI pentru intimat, la recalcularea pensiei, deoarece, potrivit art. 3 din HG 1.188/2001, completată prin HG 691/2004, gradaţiile sunt cele avute în vedere la data trecerii în rezervă sau se stabilesc potrivit prev. art. 11 din Lg. 138/1999, cu modificările şi completările ulterioare, în raport de vechimea în serviciu, iar HG 691/2004 a produs efecte începând cu 01.08.2004.

Recurentul învederează aplicarea greşită şi a dispoziţiilor privind recalcularea pensiei suplimentare, întrucât dispoz. art. 79 din Lg. 164/2001 se referă la pensiile militare, rezultând fără îndoială că pensia suplimentară nu intră în procesul de recalculare.

Intimatul reclamant D. E. formulează întâmpinare, solicitând respingerea recursului, învederând că motivele invocate nu sunt motive de nelegalitate printre cele prev. la art. 304 Cod pr. civ.

Atât raportul de epxertiză cât şi hotărârea T r i b u n a l u l u i O l t au ţinut cont de prevederile invocate de el şi abuzurile comise de funcţionarii casei de pensii, care la recalcularea pensiei militare în luna ianuarie 2002 în loc să folosească solda lunară brută la data aplicării legii, aşa cum dispune art. 79 din Lg. 164/2001, au folosit solda lunară brută din aprilie 2001.

Casa de pensii a folosit gradaţia V prev. de art. 3 lit. c din HG 1.188/2001, iar această prevedere a fost constatată ca nelegală prin s.c. nr. 92/2004, a Curţii de A p e l G a l a ţ i, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 3097/2005 a ICCJ, care a dispus acordarea gradaţiilor conform art. 11 din Lg. 138/1999 în funcţie de vechimea în serviciu.

Intimatul mai învederează că la recalcularea pensiei a fost folosit coeficientul de 60% prev. de art. 22 lit. a, în loc de coeficientul de 64% prev. de art. 22 lit. c din Lg. 164/2001, având în vedere că activitatea sa s-a desfăşurat în condiţii speciale, aşa cum rezultă din adeverinţa nr. 12053/2002.

Învederează, de asemenea, că susţinerile recurentei referitoare la pensia suplimentară sunt nefondate deoarece art. 79 dispune actualizarea pensiilor militare în plată, or pensia suplimentară este pensie militară şi se găsea în plată.

Precizează că recurentul consideră că acceptarea recalculării pensiei reprezintă o adăugare la lege, susţinere care este falsă.

La cerere, a fost ataşat certificatul de scoatere şi alocare de drepturi din 27.08.1996, pe care îl consideră fals, întrucât nu poartă ştampila I.P.J. O şi nu reflectă realitatea deoarece la 31.07.1996 nu era retribuit de poliţie, fiind trecut în rezervă conform Decretul 189/1980, iar la data de 31.07.1996 era pensionar.

Intimatul reclamant solicită a se constata că cererea de recurs este semnată de o persoană fără calitate de reprezentare a MIRA, conform art. 83 alin3 Cod pr. civ. şi art. 9 alin.3 din OUG 63/2003.

Cu privire la excepţia invocată de intimat, Curtea reţine că, în raport de dispoz. art. 9 alin.2 din OUG 63/2003 şi art.11din OUG 30/2007, în faţa autorităţilor jurisdicţionale MAI este reprezentat prin personal de specialitate, pe baza împuternicirii date pentru fiecare în parte conform competenţei stabilite prin ordin al Ministrului MAI.

În baza acestor dispoziţii, MIRA, în cauza de faţă, este reprezentat de Direcţia Generală Juridică, cererea de recurs fiind semnată de directorul acestei direcţii.

Curtea constată astfel că cererea de recurs întruneşte cerinţele prev. de art. 302¹ Cod pr. civ., excepţia invocată fiind nefondată.

Referitor la susţinerea intimatului că motivele invocate de recurent nu sunt motive de nelegalitate, Curtea reţine că recurentul invocă aspecte legate de aplicarea greşită a dispoziţiilor actelor normative precizate în cuprinsul cererii de recurs şi această critică vizează nelegalitatea hotărârii recurate, fiind motiv de modificare reglementat expres de art. 304 pct. 9 Cod pr. civ.

Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei, în raport de criticile expuse de recurent, Curtea constată a fi fondat recursul, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoz. art. 79 alin. 1 lit. a din Lg. 164/2001, pensiile militare stabilite în baza legislaţiei anterioare datei intrării în vigoare a acestei legi se recalculează astfel- cuantumul pensiei în plată se actualizează având ca bază de calcul solda lunară brută în vigoare la data aplicării prezentei legi, corespunzătoare funcţiei maxime exercitate şi gradului militar avute la data trecerii în rezervă, pe baza unei metodologii aprobate prin hotărâre a guvernului, la propunerea instituţiilor prev. la art.5 alin.1, metodologie conform căreia acordarea gradaţiei se face în raport cu vechimea în serviciu sau cea avută la data trecerii în rezervă.

Potrivit alin. 2 al aceluiaşi articol, sumele rezultate ca diferenţe între pensiile în plată şi pensiile recalculate prin aplicarea prev. alin.1 lit. a se acordă eşalonat începând cu anul 2002 până la încheierea procesului de recalculare.

Din interpretarea acestor dispoziţii rezultă că baza de calcul pentru actualizarea pensiei o constituie solda lunară brută în vigoare la data aplicării Lg. 164/2001, respectiv aprilie 2001.

Împrejurarea că prin OUG 85/2001 s-a dispus suspendarea aplicării prev. art. 79 din Lg. 164/2001, până la 01.01.2002, nu conduce la concluzia că baza de calcul ar constitui-o solda lunară brută de la data aplicării acestui articol, 01.01.2002.

Dispoziţiile acestui articol au recunoscut dreptul intimatului de a solicita actualizarea pensiei în plată, iar suspendarea acestui drept până la 01.01.2002 nu îl îndreptăţeşte pe acesta să solicite a se avea în vedere ca bază de calcul solda lunară brută la 01.01.2002, dispoziţiile art.79 referitoare la „solda lunară brută în vigoare la data aplicării prezentei legi” fiind clare şi precise.

În acest sens, în art. 2 din HG 1.188/2001, pentru aprobarea Normelor Metodologice privind recalcularea pensiilor militare de stat, aşa cum a fost modificată prin HG 633/2006, s-a prevăzut că recalcularea pensiilor militare se efectuează pe baza următoarelor elemente: solda lunară brută în vigoare la data de 10.04.2001 corespunzătoare funcţiei maxime exercitate şi gradului militar avute la data trecerii în rezervă; vechimea totală în serviciu avută la data recalculării; gradul de invaliditate şi cauza invalidităţii şi numărul de urmaşi înscrişi la pensie.

Curtea reţine astfel că prima instanţă a reţinut în mod greşit ca bază de calcul la actualizarea pensiei intimatului solda lunară brută în vigoare la 01.01.2002.

Instanţa de recurs constată de asemenea că în mod greşit a fost reţinută la recalcularea pensiei şi gradaţia VI, alta decât cea avută de intimat la data trecerii în rezervă, respectiv a pensionării.

Dispoziţiile art. 79 din lege , art. 3 şi art. 3¹ din HG 1.188/2001 sunt clare cu privire la gradaţiile ce se au în vedere la recalculare, rezultând din interpretarea acestora că solda lunară brută, ca bază pentru efectuarea recalculării pensiilor, se determină la cerere ,potrivit Lg. 138/1999, pe baza următoarelor elemente- solda de funcţie corespunzătoare funcţiei maxime exercitate la data trecerii în rezervă; solda de grad corespunzătoare ultimului grad militar avut în vedere la data trecerii în rezervă, gradaţiile acordate în raport cu gradul militar avut la data trecerii în rezervă după cum urmează: militar angajat pe bază de contract – gradaţia I; sublocotenent aspirant – gradaţia a II-a; locotenent, maistru militar clasa a IV-a, sergent major – gradaţia a III-a; căpitan, maistru militar clasa a III-a, plutonier – gradaţia a IV-a; N., locotenent comandor, maistru militar clasa a II-a, plutonier major – gradaţia a V-a;locotenent –colonel,căpitan-comandor,maistru militar clasa I,plutonier adjutant - gradaţiaVI-a,colonel,comandor,general,maistru militar principal,plutonier adjutant-şef – gradaţia VII-a.

În raport de prevederile acestor acte normative rezultă că intimatul care a avut gradul m i l i t a r d e N. şi a fost trecut în rezervă cu gradaţia a V-a, în mod eronat prima instanţă i-a luat în considerare o altă gradaţie, respectiv VI, stabilită de expert după alte criterii decât cele învederate mai sus.

Din interpretarea art.11 din L 138/1999 la care face referire expertul rezultă că gradaţiile se acordă în raport cu vechimea în serviciu ,cu timpul servit în calitate de cadru militar în activitate.

Dispoziţiile art. 22 din Lg. 164/2001 prevăd, într-adevăr, că pensia de serviciu pentru limită de vârstă şi pensia anticipată se determină în procente din baza de calcul de 60% pentru activitatea desfăşurată în condiţii normale, 62% pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite şi 64% pentru activitatea desfăşurată în condiţii speciale.

Potrivit art. 23, aceste procente pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite sau speciale se acordă cadrelor militare care au lucrat efectiv cel puţin 20 de ani în condiţii deosebite sau 15 ani în condiţii speciale.

Prima instanţă face o aplicare greşită a acestor dispoziţii, însuşindu-şi punctul de vedere al expertului care îi aplică intimatului un procent de 64% pentru activitatea desfăşurată în condiţii speciale, cu toate că la dosarul cauzei nu există înscrisuri care să ateste această împrejurare, din adresa menţionată de expert nr.12394/2003 rezultând doar că în perioada 01.01.1980- 31.07.1980 intimatul a primit spor de vechime şi spor de frontieră, adeverinţa neatestând faptul că acesta şi-ar fi desfăşurat activitatea în condiţii speciale.

Nu se impune reţinerea acestui spor cu atât mai mult cu cât aceste procente se acordă cadrelor militare care au lucrat efectiv 15 de ani în asemenea condiţii, aşa cum prevăd dispoz. art. 23 menţionate mai sus.

Referitor la pensia suplimentară se impun următoarele precizări:

Art,78 din Lg. 164/2001 prevede că pentru cadrele militare care au contribuit la fondul de pensie suplimentară se acordă la stabilirea sau la actualizarea pensiei un spor procentual de 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5-15 ani, de 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15-25 de ani, 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.

De la data intrării în vigoare a acestei legi, contribuţia pentru pensia suplimentară devine contribuţie individuală la bugetul de stat.

Legea nu cuprinde dispoziţii exprese cu privire la modul de recalculare a pensiei suplimentare . Curtea constată astfel că prima instanţă a făcut o aplicare greşită a legii, însuşindu-şi punctul de vedere al expertului care a recalculat pensia suplimentară având ca bază de calcul solda brută stabilită la 01.01.2002 şi indicele de 16% avut în vedere la data stabilirii acestei pensii.

În raport de aceste argumente, Curtea concluzionează că prima instanţă a făcut o aplicare greşită a dispoziţiilor legale mai sus menţionate, caz de modificare prev. de art. 304 pct. 9 Cod pr. civ., fiind motivul pentru care, în temeiul dispoz. art. 312 Cod pr. civ., se va admite recursul, se va modifica sentinţa, în sensul că se va respinge în totalitate acţiunea precizată formulată de reclamant.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Admite recursul declarat de intimatul MINISTERUL INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVE, împotriva sentinţei civile nr.1183/27.08.2008, pronunţată de T r i b u n a l u l O l t în dosar nr(...), în contradictoriu cu intimaţii CASA DE PENSII A MINISTERULUI ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR şi D. E..

Modifică sentinţa civilă nr. 1183/27.08.2008, pronunţată de T r i b u n a l u l O l t, în sensul respingerii în totalitate a acţiunii precizată formulată de reclamantul D. E..

Decizie irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică de la 26 O. 2008.

Preşedinte, Judecător, Judecător,

(...) (...) (...) (...) (...) (...)

Grefier,

(...) (...)

Red. jud. M. (...)

Tehn. E.O.

4 ex./18.12.2008

J.F. L. E.

C. T.