Cabinet avocat Dreptul muncii

- R O M Â N I A -

CURTEA DE A P E L B U C U R E Ş T I

Format vechi nr.5557/2009

SECŢIA A VII-A - CIVILĂ ŞI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Decizia Civilă Nr.395/R

Şedinţa publică din data de 26 ianuarie 2010

Curtea compusă din :

PREŞEDINTE - (...) (...)

JUDECĂTOR - (...) (...)

JUDECĂTOR - (...) (...)

GREFIER - (...) (...)

******************

Pe rol fiind, pronunţarea recursului declarat de recurentul-reclamant V. (...). H., împotriva sentinţei civile nr.5791 din data de 01.07.2009, pronunţată de T r i b u n a l u l B u c u r e ş t i - Secţia a VIII-a - Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, în dosarul nr(...), în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Ministerul Apărării Naţionale şi Casa de Pensii a Municipiului B - având ca obiect „recalculare pensie”.

Dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa publică de la data de 19 ianuarie 2010, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, văzând şi dispoziţiile art. 260 alin.(1) Cod proc. civilă, a amânat pronunţarea pentru data de 26.01.2010, când a dat următoarea decizie:

C U R T E A,

Deliberând asupra recursului civil de faţă, reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr.5791 din data de 01.07.2009, pronunţată în dosarul (...), T r i b u n a l u l B u c u r e ş t i – Secţia a-VIII-a - Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a respins acţiunea restrânsă, formulată de reclamantul V. H. în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B, pentru anularea deciziei nr. 18730/14.04.2003, pentru obligarea pârâtei să emită reclamantului o nouă decizie de acordare a pensiei de invaliditate prin care să ia în considerare şi veniturile atestate de adeverinţa nr. 2/80554/20.06.2003 emisă de N.-UM 02453 B şi un stagiu asimilat de trei ani facultate şi să împartă punctajul total obţinut, la stagiul de cotizare realizat de reclamant în activitatea civilă, pentru obligarea pârâtei să-i acorde reclamantului pensie de invaliditate recalculata pe baza adresei eliberate de SC S. SA sub nr. (...)/21.10.2004 şi a unor sporuri pentru condiţii speciale, precum şi să-i plătească despăgubiri pentru perioada 01.02.2003-01.10.2003, corespunzătoare drepturilor de pensie stabilite de N. prin decizia nr. (...)/15.10.2003, şi pentru obligarea pârâtei la cheltuieli de judecată, ca neîntemeiată.

A disjuns judecata cererilor completatoare prin care reclamantul a solicitat recalcularea pensiei militare de invaliditate, de către Ministerul Apărării şi obligarea la emiterea unor decizii de stabilire a altor categorii de pensii de către C.P.M.B. şi M.Ap.N., dispunându-se formarea unui dosar separat, cu citarea părţilor, pârâţii C.P.M.B. şi M.Ap.N. cu copii de pe cererile completatoare şi cu menţiunea de a depune întâmpinări, pentru termenul din data de 30.09.2009.

Pentru a pronunţa această hotărâre judecătirească, prima instanţă a reţinut că acţiunea reclamantului, restrânsă, privind anularea deciziei pensiei de invaliditate nr. (...)/14.04.2003 şi obligarea pârâtei Casa de Pensii a Municipiului B la recalcularea acestei pensii cu consecinţa achitării diferenţelor ce ar rezulta din recalculare din 01.02.2003 până în prezent cu dobândă legală şi penalităţi de întârziere şi obligarea pârâtei la plata de despăgubiri corespunzătoare drepturilor de pensie stabilite de N. prin decizia nr. (...)/15.10.2003, pentru perioada 01.02.2003 - 01.10.2003, este neîntemeiată, în consecinţă pârâta nedatorându-i cheltuieli de judecată, iar cererile completatoare, prin care reclamantul a solicitat recalcularea pensiei militare de invaliditate de către M.Ap.N. şi obligarea acestuia şi a pârâtei Casa de Pensii a Municipiului B la emiterea unor decizii de stabilire a altor categorii de pensii decât pensia de invaliditate, formulate în cadrul cererii scrise din 27.05.2009, pct. 3, prin cererea scrisă din 28.05.2009 şi prin cererea scrisă depusă în şedinţa din 24.06.2009, după restrângerea acţiunii din dosarul de faţă, conform menţiunilor reclamantului din şedinţa publică din data de 27.05.2009, nu se află în stare de judecată, urmând, în consecinţă, ca judecata lor să fie disjunsă conform art. 165 Cod proc. civilă.

Se observă că, prin decizia nr. (...)/14.04.2003, pârâta Casa de Pensii a Municipiului B a stabilit reclamantului V. H. o pensie de invaliditate din sistemul public de pensii, cu începere de la data de 01.02.2003, având în vedere invaliditatea intervenită la data de 16.12.2002, constând boala obişnuită, precum şi vârsta reclamantului, care este născut la data de 26.09.1946, la data invalidităţii, ca fiind de 56 ani, 2 luni şi 20 zile, vârsta standard de pensionare de 63 ani şi 10 luni şi un stagiu complet de cotizare de 32 ani şi 8 luni, precizând că, prin stagiul de cotizare realizat, reclamantul a depăşit stagiul complet de cotizare, astfel încât nu a mai fost necesară stabilirea unui stagiu potenţial.

Instanţa de fond a constatat că, într-adevăr, decizia nu a luat în considerare cei 3 ani de facultate invocaţi de către reclamant în acţiune ca fiind stagiu asimilat, însă s-a constatat că cererea reclamantului privind luarea în considerare a acestora este neîntemeiată, deoarece, potrivit art.38 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 19/2000, constituie stagiu asimilat perioada în care au fost urmate cursurile de zi ale învăţământului universitar.

Or, reclamantul nu a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, aşa cum atestă chiar situaţia notelor acordate pentru anii universitari reclamantului, eliberată de Universitatea B, Facultatea de Drept, care atenţionează expres, în partea de început, că reclamantul a urmat facultatea la cursurile „fără frecvenţă”.

În aceste condiţii, prima instanţă a apreciat că faptul că ulterior Ministerul Administraţiei şi Internelor - prin Academia de Poliţie B. J. D., în adeverinţa nr. 4735/15.07.2003, a menţionat că reclamantul a urmat şi absolvit cursurile de zi ale şcolii militare de ofiţeri activi din cadrul M i n i s t e r u l u i d e Interne şi, că astfel, i s-au recunoscut, în vederea continuării studiilor la Facultatea de Drept, anii universitari anii 1966 - 1967, 1967 - 1968 şi 1968 - 1969 curs de zi, nu se încadrează în ipoteza legală, pentru că textul art. 38 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 19/2000 recunoaşte expres stagiul asimilat numai pentru cazul în care s-au urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, ci nu ale altor forme de şcolarizare.

De altfel, adeverinţa nr. 4735/15.07.2003 nici nu poate atrage anularea deciziei nr. (...)/14.04.2003, deoarece ea este ulterioară deciziei, iar un act juridic nu poate fi anulat decât pentru motive de nulitate ce sunt anterioare sau concomitente lui.

Cum s-a arătat în raport de menţiunile art. 38 alin.1 lit. b) din Legea nr. 19/2000 precum şi pentru faptul că adeverinţa nr.4735/15.07.2003 nici măcar nu a fost depusă la dosarul de pensie al pârâtei Casa de Pensii a Municipiului B în perioada în care a existat pensia stabilită de aceasta - 1.02.2003 (dată de începere conform deciziei) - 01.10.2003 (când reclamantul a trecut la pensie de invaliditate în sistemul militar), nu se va putea dispune obligarea pârâtei să-i recalculeze reclamantului pensia de invaliditate stabilită prin decizia nr.(...)/14.04.2003, ea neputând fi obligată nici măcar la analiza adeverinţei emise ulterior deciziei în condiţiile în care nu a ajuns la dosarul de pensie în perioada existenţei pensiei pentru că art.169 alin.3 din Legea nr. 19/2000 se referă la recalcularea pensiilor începând cu luna următoare depunerii cererii de recalculare la dosarul de pensie de la Casa de pensii.

În acelaşi sens se constată că nici pentru veniturile atestate de adresa nr.(...) eliberată de SC S. SA la data de 21.10.2004 care nu a ajuns la dosarul de pensie în perioada existenţei pensiei de invaliditate din sistemul public nu se poate dispune obligarea pârâtei Casa de Pensii a Municipiului B la recalcularea acestei pensii. La fel nu se poate dispune obligarea pârâtei la recalcularea pensiei de invaliditate pe baza unor sporuri pentru condiţii speciale pe care i le-ar fi recunoscut reclamantului N. în cadrul pensiei militare de invaliditate prin decizia nr.(...)/12.02.2009 cum susţine reclamantul, în condiţiile în care acesta nu a depus la dosarul de pensie a pârâtei cu respectarea art.169 din Legea nr. 19/2000 nici o adeverinţă care să-i ateste vreo sumă sau vreun procent care i s-ar fi cuvenit ca venituri realizate în condiţii speciale . De altfel nici măcar adeverinţa nr.(...) obţinută abia la data de 15.06.2009 de reclamant de la N. - UM 02448/U B nu a ajuns la dosarul pensiei de invaliditate stabilită de pârâta Casa de Pensii a Municipiului B în perioada existenţei pensiei de invaliditate acordată de aceasta pentru a fi analizată dacă prevede sau nu obţinerea vreunui venit suplimentar de către reclamant.

Totodată se observă că nici adeverinţa nr.2/80554/20.06.2003 emisă de N. Unitatea Militară 02453 B nu poate atrage anularea deciziei nr.(...)/14.04.2003 şi nici obligarea pârâtei la recalcularea pensiei stabilită prin această decizie deoarece art.194 din Legea nr. 19/2000 la alin.2 stabileşte că vechimea în serviciu din sistemul militar se foloseşte în sistemul public de pensii doar în vederea deschiderii dreptului la pensie, ci nu pentru majorarea punctajelor anuale calculate în funcţie de venituri.

Or, pârâta a luat în considerare în vederea deschiderii dreptului la pensie şi vechimea în serviciu respectiv stagiul de cotizare în sisteme neintegrate. Potrivit art. 194 din Legea nr. 19/2000 între sistemul public şi celelalte sisteme proprii de asigurări sociale, neintegrate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, inclusiv sistemul pensiilor militare, se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limită de vârstă, de invaliditate şi de urmaş, precum şi a altor drepturi de asigurări sociale prevăzute de prezenta lege.

În situaţia prevăzută la alin. (1) prestaţiile de asigurări sociale în sistemul public se stabilesc numai pentru stagiul de cotizare realizat în acest sistem. Reclamantul nu este prejudiciat în nici un fel în aceste condiţii prin decizia nr. 18730/14.04.2003 şi nici un prejudiciu nu-i este creat nici în raport cu dispoziţiile Decretului nr.407/1958 pe care l-a invocat, pentru că, după cum s-a arătat, prin decizia nr. (...)/14.04.2003 i s-a admis cererea de stabilire a pensiei de invaliditate şi totodată s-a constatat că a realizat stagiul necesar de cotizare şi chiar l-a depăşit astfel încât nu a mai fost nevoie să i se acorde stagiul potenţial. Astfel menţiunile deciziei sunt în concordanţă cu dispoziţiile art. 57 din Legea nr. 19/2000 care prevăd stagiul de cotizare necesar ca fiind de 25 ani în cazul în care vârsta asiguratului la momentul ivirii invalidităţii este de peste 55 ani şi cu dispoziţiile art. 59 din acelaşi act normativ care definesc stagiul potenţial. În acest context se observă că este neîntemeiată şi susţinerea reclamantului invocată pentru a atrage nulitatea deciziei, că pârâta ar fi trebuit să împartă punctajul total obţinut la stagiul de cotizare realizat de reclamant în activitatea civilă. Punctajul mediu anual se determină potrivit art.77 din Legea nr. 19/2000 prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale, la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare. Stagiul complet de cotizare este cel prevăzut de lege şi nu se confundă cu stagiul realizat de cotizare. Astfel nu se poate reţine că pârâta ar fi trebuit să împartă punctajul total la stagiul realizat de cotizare în activitatea civilă cum susţine reclamantul pentru că o asemenea operaţiune ar fi ilegală şi mai mult decât atât l-ar şi prejudicia pe reclamant, în cazul acestuia stagiul de cotizare realizat fiind mai mare decât stagiul complet de cotizare şi prin împărţirea unui punctaj la un numitor mai mare i s-ar diminua nejustificat reclamantului pensia.

În aceste condiţii instanţa a constatat caracterul complet neîntemeiat al acţiunii reclamantului de anulare a deciziei nr. (...)/14.04.2003 şi de obligare a pârâtei să-i recalculeze pensia de invaliditate cu consecinţa obligării acesteia la diferenţe rezultate din recalculare cu dobândă legală şi penalităţi de întârziere.

Aşadar, observându-se cele menţionate şi faptul că pârâta nu datorează reclamantului despăgubiri corespunzătoare dreptului de pensie stabilită de N. prin decizia nr.(...)/15.10.2003, pentru perioada 01.02.2003-01.10.2003, neputându-i-se imputa nici o culpă acesteia pentru că reclamantul a depus mai târziu cererea de stabilire a unei pensii în sistemul militar la organele militare, ca să fie aplicabile condiţiile răspunderii civile delictuale rezultate din art.998-999 C. civ., acţiunea reclamantului împotriva pârâtei pentru anularea deciziei pensiei de invaliditate, obligarea la recalcularea acesteia, cu consecinţa acordării de diferenţe băneşti actualizate, şi pentru obligarea paratei la despăgubiri corespunzătoare drepturilor de pensie stabilite de N. prin decizia nr. (...)/15.10.2003, pentru perioada 01.02.2003-01.10.2003, cu cheltuieli de judecată, care a fost respinsă ca neîntemeiată.

Conform art.165 C. pr. civ. s-a disjuns judecata cererilor completatoare prin care reclamantul cere recalcularea pensiei militare de invaliditate de către N. şi obligarea la emitere a unor decizii de stabilire a altor categorii de pensii de către D. şi N., urmând să se formeze dosar separat în care se vor cita părţile acestuia, iar pârâţii D. şi N. cu copii de pe cererile completatoare şi cu menţiunea să depună întâmpinări, pentru termenul din 30.09.2009.

Împotriva sus-menţionatei sentinţe, a declarat recurs, motivat în termenul legal, recurentul V. (...). H., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În susţinerea recursului, a arătat că prin cererea de chemare în judecată, introdusă în termen legal, el a cerut, în principal, anularea sau rectificarea deciziei nr. (...) din 14.04.2003 a Casei de Pensii a Sectorului 4 B - contestată în termen legal, recalcularea pensiei recurentului din sistemul public de pensii care intră sub incidenţa Legii nr. 19/2000, cu respectarea prevederilor acesteia, acordarea pensiei corespunzătoare începând de la 01.02.2003, dată de la care primesc pensia şi plata diferenţei dintre pensia cuvenită şi pensia primită de la 01.02.2003 până în prezent.

Pentru recalculare, recurentul a solicitat următoarele:

Intimata să fie obligată să-i calculeze punctajul de pensie conform datelor reale comunicate de angajatorul I.C.E. S. B –Tribunalului Municipiului B, la cererea instanţei, în acest dosar (Anexa 3) şi anexate depuse de recurent şi cererii depuse şi înregistrate la Casa de Pensii a Sectorului 4 B cu nr. 12074/16.06.2005. Recurentul a subliniat faptul că diferenţele dintre salariile tarifare (de bază) din carnetul recurentului de muncă, luate în calculul punctajului de pensie actual şi salariile efectiv realizate comunicate de angajator sunt mari iar neluarea lor în calcul mă prejudiciază semnificativ ( Anexa 2).

Conform prevederilor legale, intimata să fie obligată să-i ia în considerare studiile superioare efectuate la cursuri de zi (1966-1969 = 3 ani) dosar nr. 5149/AS/2003 - fila 38, asimilată ca vechime în muncă de art. 38 alin.(1) din Legea nr.19/2000.

Să se adauge la vechimea luată în calcul perioada 1 iulie - 27 septembrie 1975 ( 3 luni ), considerată vechime în muncă de Decretul N. 407/1958 şi recunoscută astfel de art.160 alin.(1) din Legea 19/2000.

La calcularea pensiei, punctajul obţinut pentru activitatea civilă să se împartă numai la anii corespunzători, nu cum greşit s-a calculat pensia actuală, punctajul obţinut pentru activitatea civilă fiind împărţit şi la anii de activitate militară (nepunctaţi).

Pentru drepturile băneşti neacordate abuziv, intimata să fie obligată să-i plătească dobânzi legale şi penalităţi de întârziere până la achitarea integrală a obligaţiilor legale.

După o judecată criticabilă de peste 6 (şase) ani, incluzând şi „rătăcirea" îndelungată a dosarului, ultimul complet de judecată, printr-o procedură sumară, fără nici o intenţie de a face dreptate, dar dorind să „termine" judecarea cauzei, a disjuns procesul, respingând nejustificat cererea principală şi „generând" alt dosar.

Astfel, ignorându-şi menirea, demnitatea civică şi responsabilitatea pentru actul de justiţie, instanţa, profitând abuziv de posibilitatea de a decide, a impus o „soluţie" care eludează însăşi cererea de chemare în judecată.

La data de 11.08.2009, recurentul-reclamant a depus la dosar, în scris (înlăuntrul termenului legal de recurs de 10 zile), o completare a motivelor de recurs (filele 14 şi 15 dosar recurs), prin care a arătat că, în fapt, i s-a impus, de către prima instanţă, să-şi restrângă acţiunea, prin disjungerea unor aspecte, fapt ce nu face decât să prelungească procesul pe care el l-a iniţiat.

Mai arată că, în acest mod, a fost eludat fondul cauzei şi au fost interpretate arbitrar normele legale şi actele prezentate de el, instanţa de fond hazardându-se în susţineri neadevărate şi formulând concluzii eronate, care îl prejudiciază.

Consideră că se impune casarea hotărârii fondului şi trimiterea pricinii, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă de fond, pentru soluţionarea unitară a tuturor capetelor acţiunii sale introductive.

În motivarea, în drept, a cererii de recurs, se invocă dispoziţiile art. 304 pct. 2, pct. 8 şi pct. 9 Cod proc. civilă, precum şi normele de drept substanţial incidente în cauză.

Prin întâmpinarea formulată (fila 32 din dosarul de recurs), intimatul-pârât Ministerul Apărării Naţionale arată că, faţă de măsura disjungerii cererilor completatoare, luată de prima instanţă, acest minister nu mai are calitate procesuală pasivă în prezentul dosar, întrucât s-a format un nou dosar, în care este citat.

Susţine că recurentul-reclamant a fost cel care, la judecata în fond a cauzei, a renunţat la judecata cu acest minister, astfel că prima instanţă nu a făcut decât să ia act de solicitarea părţii reclamante.

Solicită respingerea recursului, ca nefondat şi menţinerea, ca legală şi temeinică a hotărârii fondului, invocând apărări de fond la motivele de recurs.

Deşi a fost legal citată, recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B nu a formulat întâmpinare.

Analizând actele şi lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, prin prisma apărărilor, invocate prin întâmpinare, precum şi, din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispoziţiilor art. 304¹ din C o d u l d e procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins, ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:

T. motivele de recurs formulate de recurentul-reclamant V. (...). H., Curtea apreciază că sunt nefondate criticile formulate de acesta, astfel că le va înlătura ca atare.

Astfel,în ceea ce priveşte dezlegarea dată fondului dreptului dedus judecăţii, Curtea, aşa cum a constatat şi prima instanţă, reţine că în mod justificat nu au fost luaţi în considerare cei 3 ani de facultate, invocaţi de către recurentul-reclamant în acţiunea introductivă ca fiind stagiu asimilat, întrucât acesta nu a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, fapt atestat chiar prin situaţia notelor acordate pentru anii universitari, eliberată de Universitatea B - Facultatea de Drept, în care se menţionează că a urmat facultatea la cursurile „fără frecvenţă”.

Potrivit dispoziţiilor art. 38 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 19/2000:

“(1) În sistemul public se asimilează stagiului de cotizare şi perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul: (...)

b) a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora; (...).”.

Faţă de dispoziţiile legale sus-citate şi de ...., în mod jusitificat a apreciat prima instanţă că, deşi în adeverinţa nr. 4735/15.07.2003, eliberată de Ministerul Administraţiei şi Internelor - prin Academia de Poliţie B. J. D., se menţionează că reclamantul a urmat şi absolvit cursurile de zi ale şcolii militare de ofiţeri activi din cadrul M i n i s t e r u l u i d e Interne şi, că i s-au recunoscut, vederea continuării studiilor la Facultatea de Drept, anii universitari anii 1966 - 1967, 1967 - 1968 şi 1968 – 1969, curs de zi, recurentul-reclamant nu îndeplineşte cerinţele prevăzute de lege pentru a i se putea valorifica perioada studiilor universitare.

De altfel, adeverinţa nr. 4735/15.07.2003 este ulterioară deciziei de pensie ce se contestă în speţă (nici măcar nu a fost depusă la dosarul de pensie al pârâtei Casa de Pensii a Municipiului B, în perioada în care a existat pensia stabilită de aceasta), astfel că menţiunile cuprinse în respectiva adeverinţă nici nu ar putea conduce la anularea deciziei de pensie nr. (...)/14.04.2003, întrucât actul juridic administrativ nu poate fi anulat decât pentru motive de nulitate ce sunt anterioare sau concomitente lui, aşa cum a reţinut, în mod corespunzător şi instanţa de fond.

Totodată, pentru aceleaşi motive, nici pentru veniturile atestate prin adeverinţa nr. (...), eliberată de S.C. S. – S.A. la data de 21.10.2004 (adeverinţă care nu a fost depusă în dosarul de pensie, în perioada existenţei pensiei de invaliditate din sistemul public) nu se poate dispune obligarea pârâtei Casa de Pensii a Municipiului B la recalcularea drepturilor de pensie cuvenite recurentului-reclamant.

De asemenea, nu se poate dispune obligarea intimatei-pârâte nici la recalcularea pensiei de invaliditate pe baza unor sporuri pentru condiţii speciale, pe care, susţine recurentul-reclamant, i le-ar fi recunoscut M.Ap.N. în cadrul pensiei militare de invaliditate, prin decizia nr. (...)/12.02.2009, în condiţiile în care acesta nu a depus, la dosarul de pensie aflat la intimata-pârâtă, nici o adeverinţă care să ateste vreo sumă sau vreun procent ce ar reprezenta venituri realizate în condiţii speciale.

Aceeaşi situaţie se constată şi în ceea ce priveşte adeverinţa nr. (...), eliberată de către M.Ap.N. - UM 02448/U B, obţinută abia la data de 15.06.2009, act de certificare care, de asemenea, nu a ajuns la dosarul pensiei de invaliditate stabilită de pârâta Casa de Pensii a Municipiului B (C.P.M.B.) - în perioada existenţei pensiei de invaliditate -, neputând fi, deci, analizată, dacă prevede sau nu obţinerea, de către recurentul-reclamant a vreunui venit suplimentar.

Curtea apreciază că în mod justificat prima instanţă a reţinut că nici adeverinţa nr. 2/80554/20.06.2003, eliberată de M.Ap.N. - Unitatea Militară 02453 B nu poate atrage anularea deciziei nr. (...)/14.04.2003 şi nici obligarea pârâtei la recalcularea pensiei stabilită prin această decizie, cât timp, potrivit dispoziţiilor art. 194 alin. 2 din Legea nr. 19/2000 prevăd că vechimea în serviciu din sistemul militar se foloseşte în sistemul public de pensii doar în vederea deschiderii dreptului la pensie, ci nu şi pentru majorarea punctajelor anuale, calculate în funcţie de venituri.

Astfel, cât timp pârâta a luat în considerare, în vederea deschiderii dreptului la pensie al recurentului-reclamant şi vechimea în serviciu, respectiv stagiul de cotizare realizat în sisteme neintegrate, au fost respectate dispoziţiile art. 194 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, potrivit cărora:

„(1) Între sistemul public şi celelalte sisteme proprii de asigurări sociale, neintegrate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, inclusiv sistemul pensiilor militare, se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limita de varsta, de invaliditate şi de urmaş, precum şi a altor drepturi de asigurări sociale prevăzute de prezenta lege.”.

Ca urmare, faţă de aspetele mai sus reţinute, Curtea apreciază criticile recurentului-reclamant ca fiind nefondate, motiv pentru care le va înlătura ca atare.

De asemenea, Curtea va înlătura şi criticile formulate de recurentul-reclalamant referitoare la măsura luată de instanţa de fond, în temeiul dispoziţiilor art. 165 Cod proc. civilă, în ceea ce priveşte disjungerea cererilor completatoare, prin care recurentul-reclamant V. (...). H. solicită recalcularea pensiei militare de invaliditate de către Ministerul Apărării Naţionale (M.Ap.N.), precum şi obligarea la emiterea unor decizii de stabilire a altor categorii de pensii, de către M.Ap.N. şi C.P.M.B., scop în care s-a format un dosar separat, aflat pe rolul primei instanţe.

Potrivit dispoziţiilor art. 165 Cod proc. civilă:

„În orice stare a judecăţii se pot despărţi pricinile întrunite, dacă instanţa socoteşte că numai una din ele este în stare de a fi judecată.”.

Din interpretarea sistematică, logico-juridică a textului de lege sus-citat, rezultă că instanţa de judecată poate disjunge un capăt de cerere sau o cerere completatoare conexă, accesorie, completatoare, de intervenţie sau reconvenţională, măsura disjungerii putând fi dispusă în toate cazurile de conexitate.

În speţă, soluţionarea, de către prima instanţă, a cererilor completatoare formulate de către recurentul-reclamant impunea administrarea unor probatorii utile cauzei, ceea ce ar fi condus la întârzierea nejustificată a soluţionării cererii de chemare în judecată formulată iniţial, astfel că disjungerea apare ca o măsură necesară, aceasta fiind dispusă în interesul bunei soluţionări a cauzei (în interesul unei bune judecăţi).

Pentru toate considerentele expuse mai sus, Curtea, apreciază că sunt doar simple afirmaţii formale, lipsite de conţinut juridic, criticile formulate de recurentul-reclamant, astfel că vor fi înlăturate, iar hotărârea fondului va fi menţinută, ca fiind legală şi temeinică.

În consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. 1 din C o d u l d e procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-reclamant V. (...). H..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-reclamant V. (...). H., împotriva sentinţei civile nr.5791 din data de 01.07.2009, pronunţată de T r i b u n a l u l B u c u r e ş t i - Secţia a VIII-a - Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, în dosarul nr(...), în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Ministerul Apărări Naţionale şi Casa de Pensii a Municipiului B.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26.01.2010.

PREŞEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

(...) (...) (...) (...) (...) (...)

GREFIER,

(...) (...)

red: M.P. / tehnored: C.P.

2 EX. / 19.03.2010

Jud. fond : U. D.

K. D.