DOSAR NR(...) R O M Â N I A CURTEA DE A P E L C R A I O V A SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL SENTINŢA NR. 60 ŞEDINŢA PUBLICĂ DE (...)S. 2008 COMPLETUL D. DIN: PREŞEDINTE - (...) (...) - JUDECĂTOR - (...) (...) - JUDECĂTOR GREFIER - (...) (...) S-a luat în examinare contestaţia formulată de contestatorul Ş. D. E. în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR, având ca obiect litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999). La apelul nominal au lipsit contestatorul Ş. D. E. şi intimata ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR. S-a prezentat referatul cauzei de către grefier care învederează că au fost depuse înscrisurile solicitate şi concluzii scrise de către reclamant. Curtea constatând cauza în stare de judecată şi având în vedere că reclamantul a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură Civilă, a trecut la deliberări. C U R T E A: Asupra acţiunii de faţă; Prin acţiunea înregistrată la această instanţă la data de 14.11.2007, reclamantul Ş. D. E. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Administraţia Naţională a Penitenciarelor anularea deciziei nr.748 din 09.11.2007, prin care a fost sancţionat disciplinar cu mustrare scrisă, în conformitate cu art.61 lit.b şi art.62 lit.a din Legea 293/2004, privind statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, cu modificările şi completările ulterioare. În motivarea acţiunii a arătat că decizia este lovită de nulitate absolută, întrucât au fost încălcate prev.art.33 alin.1 şi 2 din Ordinul nr.2856/29.10.2004, privind aprobarea Regulamentului de constituire, organizare şi desfăşurare a activităţii comisiilor de disciplină din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, întrucât nu se motivează de ce apărările sale au fost înlăturate, nu este arătat termenul în care sancţiunea disciplinară poate fi contestată şi nici instanţa la care actul poate fi contestat. A mai arătat că decizia este lovită de nulitate absolută şi pentru faptul că a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor art.33 pct.6 din acelaşi ordin, precum şi art.63 alin.4 din Legea 293/2004, care prevăd că sancţiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 60 de zile de la data săvârşirii abaterilor. A apreciat reclamantul că nu se face vinovat de abaterea reţinută şi că prin aplicarea acestei sancţiuni îi este afectată cariera, având efecte la o eventuală promovare în grad şi funcţie. Pârâta a depus întâmpinare, invocând excepţia netimbrării cererii, iar pe fond netemeinicia acesteia, în condiţiile în care reclamantul nu şi-a responsabilizat în mod corespunzător locţiitorul, cu ocazia desfăşurării apelului deţinuţilor, în sensul că nu i-a solicitat să participe la desfăşurarea acestei activităţi şi la etajul superior al pavilionului de deţinere. Totodată acesta nu s-a implicat suficient în activitatea de instruire a subordonaţilor, neexercitând un control eficient şi permanent, ceea ce a avut drept consecinţă efectuarea în mod formal a apelului deţinuţilor, facilitând producerea evenimentului din data de 20.01.2007 (încercarea de evadare a 4 deţinuţi repartizaţi să execute pedeapsa privativă de libertate în regim închis). A mai susţinut că reclamantul a luat cunoştinţă de probele administrate de comisie şi de rezultatul cercetării, cu ocazia comunicării referatului întocmit de comisia de disciplină, conform art.28 din Ordinul Ministrului Justiţiei nr.2856/C/2004. Referitor la tardivitatea aplicării sancţiunii, s-a arătat că termenul de 60 de zile, dat nu mai puţin de 1 an de la data comiterii faptei, prevăzut de lege, a fost respectat având în vedere că momentul sesizării existenţei abaterii este data întocmirii referatului cu propunerea de sancţiune disciplinară de către comisie, respectiv 23.10.2007, iar sancţiunea i-a fost aplicată la data de 09.11.2007. La dosar s-au depus: decizia nr.748 din 09.11.2007, Referat privind rezultatele activităţii de cercetare referitoare la reclamant, sesizarea comisiei de disciplină din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, adresa nr.(...), emisă de Comisia de Disciplină din cadrul Autorităţii Naţionale a Penitenciarelor pentru comunicarea către reclamant a referatului cu rezultatele activităţii de cercetare, alte acte. Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea constată că acţiunea este întemeiată. Prin decizia nr.748 din 09.11.2007, emisă de directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, s-a dispus sancţionarea disciplinară, cu mustrare scrisă, a reclamantului Ş. D. E. – subinspector şef de penitenciare, în conformitate cu dispoziţiile art.61 lit.b şi art.62 lit.a din Legea 293/2004, privind statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, cu modificările şi completările ulterioare. S-a reţinut în sarcina acestuia că la data de 20 ianuarie 2007, când au încercat să evadeze 4 deţinuţi de la P e n i t e n c i a r u l D r o b e t a Tr.S, nu şi-a responsabilizat în mod corespunzător locţiitorul cu ocazia desfăşurării apelului deţinuţilor, în sensul că nu i-a solicitat să participe la această activitate şi la etajul superior la pavilionul de detenţie şi de asemenea nu s-a implicat suficient în activitatea de instruire a subordonaţilor şi de coordonare a activităţii desfăşurate de aceştia, fără a exercita un control direct şi permanent, fapte concretizate prin efectuarea formală şi ineficientă a apelului deţinuţilor. Potrivit art.33 din Ordinul nr.2856/C/29.10.2004, pentru aprobarea regulamentului privind modul de constituire, organizare şi desfăşurare a activităţii comisiilor de disciplină din Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi din unităţile subordonate, actul administrativ de sancţionare a funcţionarului public emis de persoana competentă, pe baza propunerii cuprinse în referatul comisiei de disciplină, trebuie să cuprindă în mod obligatoriu – sub sancţiunea nulităţii absolute – a)descrierea faptei care constituie abatere disciplinară, b) precizarea prevederilor din procesul verbal al comisiei de disciplină, c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de funcţionarul public în timpul cercetării prealabile, d) temeiul legal în baza căruia sancţiunea disciplinară se aplică, e) termenul în care sancţiunea disciplinară poate fi contestată, f) instanţa competentă la care actul administrativ prin care s-a dispus sancţiunea disciplinară poate fi contestat. Din lecturarea deciziei contestate, rezultă că aceasta nu cuprinde menţiunile prevăzute de art.33 alin.2 lit.c, e şi f, respectiv nu sunt arătate motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de reclamant în timpul cercetării disciplinare prealabile, termenul în care sancţiunea disciplinară poate fi contestată, precum şi instanţa competentă la care actul administrativ prin care s-a dispus sancţiunea disciplinară poate fi contestat. Dispoziţiile art.2 din decizia de sancţionare care prevăd că în conformitate cu art.66 alin.2 din Legea 293/2004, cu modificările şi completările ulterioare, această dispoziţie poate fi contestată la instanţa de judecată, potrivit legii, reprezintă o formulare generală care nu acoperă cerinţele prevăzute de art.33 alin.2 lit.e şi f din actul normativ mai sus arătat, în condiţiile în care nu se arată expres termenul în care decizia poate fi contestată şi instanţa de judecată la care poate fi atacat. De asemenea, faptul că referatul comisiei de disciplină a fost adus la cunoştinţa reclamantului şi că a luat cunoştinţă de probele administrate şi de rezultatul cercetării, nu acoperă nici omisiunea cerinţei prevăzută de art.33 alin.2 lit.c din acelaşi act normativ,deoarece potrivit acestor prevederi actul normativ de sancţionare, sub sancţiunea nulităţii absolute, trebuie să cuprindă expres motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de funcţionarul public în timpul cercetării disciplinare prealabile. Referitor la excepţia nerespectării termenului de aplicare a sancţiunii disciplinare invocată de reclamant, se apreciază că nu este întemeiată, întrucât, potrivit art.63 alin.4 din Legea 293/2004, termenul de aplicare a sancţiunii este de 60 de zile calendaristice de la sesizarea abaterii, dar nu mat târziu de 1 an de la data săvârşirii faptei. În speţă, fapta a fost săvârşită la data de 20.01.2007, sesizarea comisiei de disciplină în vederea stabilirii împrejurărilor în care s-a produs a fost făcută de către Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, prin adresa nr.(...) din 12.02.2007 (filele 16-18 dosar), iar sancţiunea disciplinară a fost aplicată la 09.11.2007, adică cu respectarea termenului de 1 an prevăzut de dispoziţiile mai sus arătate. În ceea ce priveşte excepţia netimbrării invocată de pârâtă prin întâmpinare, se constată că nu poate fi primită, întrucât acţiunea reclamantului vizează o decizie de sancţionare disciplinară şi fiind astfel un litigiu de muncă, în conformitate cu Legea 146/1997 nu este supus taxelor judiciare de timbru. Având în vedere omisiunea îndeplinirii de către decizia de sancţionare a cerinţelor prevăzute de art.33 alin.2 lit.c, e şi f din Ordinul 2856/29.10.2004, se constată că acţiunea reclamantului este întemeiată, motiv pentru care urmează să fie admisă şi să se dispună anulara acestei decizii. PENTRU ACESTE MOTIVE, HOTĂRĂŞTE: Admite acţiunea reclamantului Ş. D. E., domiciliat în Dr.Tr.S,(...), (...).5, .2, .4, în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR. Anulează decizia nr.748/9.11.2007 emisă de Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa publică de la 25 Februarie 2008 Preşedinte, N. G. Judecător, U. E. Grefier, E. D. Red.jud.T.E. LF/ 4 ex/24.03.2008
Contencios administrativ si fiscal. Litigiu privind functionarii publici (Legea 188/1999). Recurs
Hotararea nr. 60 din data 2008-02-25
Pronuntata de Curtea de Apel Craiova
ÎN NUMELE LEGII