Cabinet avocat Dreptul muncii

R O M Â N I A

CURTEA DE A P E L T Â R G U M U R E Ş

SECŢIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizie nr. 605/R

Şedinţa publică din 27 Iunie 2008

Completul compus din:

PREŞEDINTE N. M.

Judecător B. E.

Judecător I. E.

Grefier D. T.

Pe rol soluţionarea recursului declarat de PREFECTUL JUDEŢULUI M, cu sediul în Târgu M, E. E. nr. 1, jud. M, împotriva sentinţei nr. 51/21.01.2008 pronunţată de T r i b u n a l u l M u r e ş.

În lipsa părţilor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier , după care :

N. dezbaterilor şi susţinerile asupra recursului declarat sunt cuprinse în încheierea de şedinţă din data de 24 iunie 2008, dată la care s-a amânat pronunţarea pentru azi, 27 iunie 2008, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

C U R T E A,

Prin sentinţa civilă nr. 51 din 25 ianuarie 2008, pronunţată de T r i b u n a l u l M u r e ş în dosarul nr(...), s-a admis acţiunea formulată de reclamanta I. P.F., în contradictoriu cu pârâtul Prefectul judeţului M, dispunând anularea Ordinului nr. 484 din 13 iulie 2007 emis de pârât.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că, criticile reclamantei cu referire la componenţa comisiei de disciplină, respectiv a preşedintelui acesteia, sunt întemeiate, în sensul că preşedintele comisiei de disciplină din cadrul Instituţiei al prefectului are studii economice, iar art. 10 alin. 1 lit. b coroborat cu alin. 2 din HG nr. 1210/2003, prevede că poate fi desemnat preşedinte al comisiei de disciplină un funcţionar public definitiv care are de regulă studii superioare juridice sau administrative, preşedintele comisiei de disciplină nu are nici una dintre aceste două studii. Instanţa a considerat întemeiate şi criticile reclamantei referitoare la sesizarea comisiei de disciplină în sensul că în conformitate cu dispoziţiile legale sesizarea trebuia să provină de la conducătorul autorităţii sau instituţiei publice sau conducătorul compartimentului în care-şi desfăşoară activitatea funcţionarul public respectiv. În speţă, reclamanta având calitatea de director, sesizarea trebuia făcută de către prefect, întrucât faţă de acesta deţine raporturi de subordonare şi nu de subprefect avizată doar de prefect.

Apreciindu-se că nu s-au respectat aceste condiţii de formă, fără a intra pe fondul cauzei, s-a admis acţiunea şi s-a dispus anularea ordinului atacat.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs Instituţia Prefectului, arătând că în mod greşit instanţa de fond a admis acţiunea pentru neîndeplinirea unor aspecte de formă ale ordinului atacat. Astfel, în mod greşit s-a apreciat că preşedintele comisiei de disciplină ar fi trebuit să aibă studii juridice sau administrative, întrucât prin folosirea sintagmei „de regulă” legiuitorul a avut în vedere şi a instituit o normă juridică permisivă în ceea ce priveşte condiţiile de studii.

Aşadar, condiţia în ce priveşte studiile nu este obligatorie, preşedintele comisiei de disciplină putând avea şi alte studii.

În ceea ce priveşte a doua condiţie de formă reţinută de instanţa de fond ca fiind neîndeplinită, recurentul arată că din fişa postului reclamantei rezultă cu claritate faptul că aceasta este subordonată prefectului şi subprefectului, instanţa reţinând deci greşit că raporturile de subordonare sunt numai faţă de prefect. Această concluzie a instanţei este infirmată de altfel şi de organigrama instituţiei, din cuprinsul căreia se poate observa relaţia de subordonare dintre reclamantă şi subprefect.

S-au anexat:organigrama Instituţiei Prefectului, fişa postului.

Intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului.

Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, precum şi din oficiu în raport de dispoziţiile art. 304/1 Cod procedură civilă, Curtea apreciază că acesta este fondat.

Astfel, prin Ordinul Prefectului nr. 612 din 13 decembrie 2006, s-a constituit Comisia de disciplină din cadrul Instituţiei Prefectului judeţului M, fiind desemnat ca preşedinte al acesteia o persoană cu studii superioare economice. Ordinul nu a fost anulat de instanţa de judecată şi nici nu s-a constatat nelegalitatea acestuia prin invocarea unei excepţii în acest sens.

Art. 10 alin. 1 din HG nr. 1210/2003 prevede că poate fi desemnat preşedinte al comisiei de disciplina un funcţionar public definitiv care îndeplineşte următoarele condiţii:

a) este funcţionar public din clasa I;

b) are, de regula, studii superioare juridice sau administrative;

c) are o probitate morala recunoscuta;

d) nu se afla în una dintre situaţiile de incompatibilitate prevăzute la art. 9 alin. (2).

Condiţia de studii prevăzută la lit. b a fost interpretată greşit de către instanţa de fond, în sensul că acestea trebuie să fie în mod obligatoriu juridice sau administrative, întrucât folosirea sintagmei „de regulă” presupune că în afară de aceste două specialităţi poate fi desemnat ca şi preşedinte o persoană care are şi altfel de studii.

Câtă vreme ordinul de mai sus este în vigoare, iar preşedintele comisiei de disciplină îndeplineşte condiţiile de studii prevăzute de lit. b art. 10 alin. 1 din HG nr. 1210/2003, în mod greşit instanţa de fond a apreciat că componenţa comisiei de disciplină este nelegală.

În ceea ce priveşte condiţia de formă reţinută ca nefiind îndeplinită, respectivă sesizarea comisiei de disciplină nu a fost făcută conform dispoziţiilor legale din HG nr. 1210/2003, Curtea consideră că în raport de fişa postului reclamantei şi organigrama Instituţiei prefectului, sesizarea comisiei de disciplină a fost făcută de persoana competentă în acest sens. Astfel, conform art. 24 alin. 1 din HG nr. 1210/2003 Comisia de disciplina poate fi sesizată de:

a) conducătorul autorităţii sau instituţiei publice;

b) conducătorul compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public a cărui fapta este sesizată;

c) orice persoana care se considera vătămată prin fapta unui funcţionar public.

În speţă, conform fişei postului reclamantei I. F., aceasta îndeplineşte funcţia de director executiv al Direcţiei pentru aplicarea actelor cu caracter reparatorii, iar în cadrul sferei naţionale la relaţiile ierarhice este subordonată faţă de prefecţi şi subprefecţi. În mod greşit instanţa de fond a reţinut că dacă printre atribuţiile de serviciu se află şi acea de a întocmi şi prezenta lucrări prefectului este subordonată numai acestuia. Sesizarea comisiei de disciplină din 22 mai 2007, a fost făcută de către subprefectul E. E., iar conform organigramei Instituţiei Prefectului aprobată prin Ordinul Prefectului nr. 15 din 15 ianuarie 2007, direcţia la care reclamanta îndeplineşte funcţia de director executiv este subordonată direct acesteia. Aşadar, sesizarea comisiei de disciplină a fost făcută de persoana competentă conform art. 24 alin. 1 din HG nr. 1210/2003.

Cum acţiunea a fost soluţionată pe aceste excepţii, fără a fi analizată pe fond, în temeiul art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, instanţa va admite recursul şi va casa sentinţa atacată, iar cauza va fi trimisă aceleiaşi instanţe pentru a se pronunţa asupra fondului.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:

Admite recursul formulat de Prefectul judeţului M, împotriva sentinţei civile nr. 51 din 25 ianuarie 2008, pronunţată de T r i b u n a l u l M u r e ş în dosarul nr(...).

Casează integral sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 iunie 2008.

PREŞEDINTE, JUDECĂTORI,

N. M. B. E.

pentru I. E., fiind în

concediu de odihnă, semnează

Preşedintele instanţei

B. D.

GREFIER,

pentru D. T., fiind în

concediu de odihnă, semnează

Prim grefier,

E. V.

Red. A.E.

Tehnored. BI/2ex

Jud.fond: S.E.;V.E.

-2.07.2008-