Cabinet avocat Dreptul muncii

DOSAR NR(...)

R O M Â N I A

CURTEA DE A P E L C R A I O V A

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIA NR. 2578

ŞEDINŢA PUBLICĂ DE (...) 2009

COMPLETUL D. DIN:

PREŞEDINTE - (...) (...)

JUDECĂTOR - (...) (...)

JUDECĂTOR - (...) (...)

GREFIER - (...) (...)

XXX

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâţii CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TÂRGU J şi PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TÂRGU J împotriva sentinţei nr.226 din data de 27 ianuarie 2009, pronunţată în dosarul nr(...) al T r i b u n a l u l u i G o r j.

La apelul nominal au lipsit recurenţii pârâţi CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TÂRGU J şi PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TÂRGU J şi intimata reclamantă E. F..

Procedura legal îndeplinită.

S-a prezentat referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul a fost declarat şi motivat în termen.

S-a arătat că părţile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură Civilă.

Curtea a constatat cauza în stare de judecată şi a trecut la deliberări.

C U R T E A:

Asupra recursului de faţă;

Prin sentinţa nr.226 din data de 27 ianuarie 2009, T r i b u n a l u l G o r j a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta E. F. împotriva pârâţilor Primăria municipiului Tg.J şi Consiliul Local al municipiului Tg.J. Au fost obligaţi pârâţii la plata către reclamantă a sumelor reprezentând suplimentul postului în procent de 25 % din salariul de bază şi suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25 %, din salariul de bază, începând cu luna aprilie 2006, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective. A fost respinsă cererea pentru viitor.

Pentru a pronunţa această sentinţă a reţinut că în conformitate cu prevederile art.31 alin.1 din Legea 188/1999 (forma actuală), pentru activitatea desfăşurată funcţionarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechimea în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare.

Că prevederea legală privind compunerea salariilor funcţionarilor publici a fost suspendată prin art.44 din OUG 92/2004, text care a dispus expres că la data intrării în vigoare a acestui act normativ se suspendă aplicarea dispoziţiilor art.29 din Legea 188/1999 (actual art.31) , cu modificările ulterioare.

Ulterior, prin O.G. nr.2/2006, au fost suspendate prevederile art.29 alin.1 lit.c şi d din Legea 188/1999 (actual art.31), până la 31 decembrie 2006.

Prin modificarea adusă Legii 188/199 prin Legea 251/2006, lit”d” a aliniatului 1 a art.29 care prevedea suplimentul corespunzător gradului a fost modificată, în sensul prevederii suplimentului corespunzător treptei de salarizare.

Prin Ordonanţa Guvernului nr.6/24 ianuarie 2007, au fost reglementate drepturile salariale şi alte drepturi ale funcţionarilor publici, până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar al legii de salarizare şi altor drepturi ale funcţionarilor publici, precum şi drepturile salariale care se acordă funcţionarilor publici în anul 2007.

Potrivit art.1 alin.2 din OG 6/2007, sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, sporurile, premiile, stimulentele şi alte drepturi.

Suplimentul postului şi suplimentul corespunzător treptei de salarizare se circumscriu noţiunii de sporuri, care fac parte din structura salariului funcţionarilor publici, aşa cum rezultă din prevederile art.31 alin.1 din Legea 188/1999 R.

O.G. nr. 6/2007 nu a abrogat prevederile textului enunţat, prin care s-a stabilit structura salariului, ci dimpotrivă în art.48 al acestui act normativ se arată că dispoziţiile ordonanţei se completează cu dispoziţiile Legii 188/1999 R.

Astfel, tribunalul apreciază că în componenţa salariilor funcţionarilor publici trebuie să se regăsească suplimentul postului şi suplimentul corespunzător treptei de salarizare.

Aşadar, acordarea acestor suplimente se circumscrie prevederilor legale, analizate mai sus, suspendarea dispusă prin actele normative menţionate încetându-şi aplicabilitatea, context în care dreptul revine în patrimoniul reclamantei, devenind actual.

Suplimentul postului şi suplimentul corespunzător treptei sunt elemente componente ale salariului de bază al funcţionarului public, aşa încât devin aplicabile prevederile art.37 din OG 6/2007, text în temeiul căruia salariile funcţionarilor publici se plătesc înaintea oricăror alte obligaţii de plată ale autorităţii sau instituţiei publice şi ele nu pot face obiectul vreunei limitări sau renunţări.

În art.37 alin.3 teza ultimă din O.G. 6/2007, se prevede expres că orice limitare sau renunţare efectuată cu încălcarea acestui principiu este lovită de nulitate absolută.

Alături de argumentele deduse din legislaţia naţională, tribunalul a arătat că în speţa de faţă sunt incidente şi prevederile art.1 din Protocolul 1 adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, act normativ care de altfel face parte din dreptul intern, ca urmare a ratificării Convenţiei de către România, prin Legea 30/18 mai 1994.

În conformitate cu prevederile art.11 din Constituţia României, statul român are obligaţia de a îndeplini întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte, iar tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs pârâţii CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TÂRGU J şi PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TÂRGU J, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivele de recurs au arătat că în mod greşit instanţa de fond a dispus obligarea Consiliului Local şi Primăriei Municipiului Tg.J la plata diferenţelor salariale.

Curtea va examina în continuare legalitatea cererii reclamantei privind acordarea suplimentului postului şi al treptei de salarizare.

În conformitate cu prevederile art.31 alin.1 din Legea 188/1999 (forma actuală), pentru activitatea desfăşurată funcţionarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechimea în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare.

Prevederea legală privind compunerea salariilor funcţionarilor publici a fost suspendată prin art.44 din OUG 92/2004, text care a dispus expres că la data intrării în vigoare a acestui act normativ se suspendă aplicarea dispoziţiilor art.29 din Legea 188/1999 (actual art.31) , cu modificările ulterioare.

Ulterior, prin OG 2/2006, au fost suspendate prevederile art.29 alin.1 lit.c şi d din Legea 188/1999 (actual art.31), până la 31 decembrie 2006.

Prin Ordonanţa Guvernului nr.6/24 ianuarie 2007, au fost reglementate drepturile salariale şi alte drepturi ale funcţionarilor publici, până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar al legii de salarizare şi altor drepturi ale funcţionarilor publici, precum şi drepturile salariale care se acordă funcţionarilor publici în anul 2007.

Potrivit art.1 alin.2 din OG 6/2007, sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, sporurile, premiile, stimulentele şi alte drepturi.

Suplimentul postului şi suplimentul corespunzător treptei de salarizare se circumscriu noţiunii de sporuri, care fac parte din structura salariului funcţionarilor publici, aşa cum rezultă din prevederile art.31 alin.1 din Legea 188/1999 R.

OG 6/2007 nu a abrogat prevederile textului enunţat, prin care s-a stabilit structura salariului, ci dimpotrivă în art.48 al acestui act normativ se arată că dispoziţiile ordonanţei se completează cu dispoziţiile Legii 188/1999 R.

Astfel fiind, Curtea reţine că în componenţa salariilor funcţionarilor publici trebuie să se regăsească suplimentul postului şi suplimentul corespunzător treptei de salarizare.

Aşadar, acordarea acestor suplimente se circumscrie prevederilor legale, analizate mai sus, suspendarea dispusă prin actele normative menţionate încetându-şi aplicabilitatea, context în care dreptul revine în patrimoniul reclamantului, devenind actual.

Suplimentul postului şi suplimentul corespunzător treptei sunt element component al salariului de bază al funcţionarului public, aşa încât devin aplicabile prevederile art.37 din OG 6/2007, text în temeiul căruia salariile funcţionarilor publici se plătesc înaintea oricăror alte obligaţii de plată ale autorităţii sau instituţiei publice şi ele nu pot face obiectul vreunei limitări sau renunţări.

În art.37 alin.3 teza ultimă din OG 6/2007, se prevede expres că orice limitare sau renunţare efectuată cu încălcarea acestui principiu este lovită de nulitate absolută.

Alături de argumentele deduse din legislaţia naţională, Curtea arată că în speţa de faţă sunt incidente şi prevederile art.1 din Protocolul 1 adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, act normativ care de altfel face parte din dreptul intern, ca urmare a ratificării Convenţiei de către România, prin Legea 30/18 mai 1994.

Textul menţionat prevede că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale şi că nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a creat în jurisprudenţa sa o noţiune autonomă specifică sistemului Convenţiei, pe care a dezvoltat-o din noţiunea iniţială a textului:” orice persoană are dreptul la respectarea bunurilor sale”.

În hotărârea Gasus E. – V. G. H. împotriva Olandei din 23 februarie 1995, Curtea a explicat că noţiunea de bun reglementată de art.1 al Protocolului, are o semnificaţie autonomă şi în mod evident nu se limitează numai la proprietatea unor bunuri corporale, anumite alte drepturi şi interese care constituie active pot fi considerate drepturi de proprietate şi deci bunuri în sensul acestei dispoziţii.

CEDO a arătat că noţiunea de bun se referă la orice valoare patrimonială, ca ansamblu de interese care decurg din raporturile cu conţinut economic, pe care o persoană ar fi putut în mod efectiv şi licit să le dobândească.

În cuprinsul acestei decizii a fost prezentată legislaţia naţională care reglementează compunerea salariului funcţionarilor publici, şi s-a arătat că în mod neîndoielnic salariul funcţionarilor publici cuprinde, alături de alte elemente suplimentul postului şi suplimentul corespunzător treptei de salarizare.

Aceste două elemente au conţinut economic şi, dacă legiuitorul român nu ar fi suspendat dreptul periodic, reclamanta ar fi putut să aibă în patrimoniul său în mod efectiv şi licit sumele aferente suplimentelor.

Prin suspendarea periodică, reclamanta a fost privată de un drept constituit prin lege şi ca urmare de un drept legitim, licit, pe care ar fi trebuit să-l dobândească în mod efectiv.

Curtea constată că a avut loc o încălcare şi a art.1 din Primul protocol adiţional, motiv pentru care, în baza art.11 şi art.20 din Constituţia României, se va da prioritate reglementării internaţionale, la care România a devenit parte prin ratificarea Convenţiei.

Având în vedere motivele de mai sus, Curtea, în baza art.312 Cod pr.civilă, va respinge recursul, întrucât motivele de recurs sunt neîntemeiate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E CI D E:

Respinge recursul declarat de pârâţii CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TÂRGU J şi PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TÂRGU J împotriva sentinţei nr.226 din data de 27 ianuarie 2009, pronunţată în dosarul nr(...) al T r i b u n a l u l u i G o r j, în contradictoriu cu intimata reclamantă E. F..

Decizie irevocabilă

Pronunţată în şedinţa publică de la 21 Mai 2009

Red.T.E.

C.V./2ex/ 26 Mai 2009

J.Fond A.B.