Cabinet avocat Dreptul muncii

R O M Â N I A

CURTEA DE A P E L G A L A Ţ I

SECŢIA CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ Nr. 567/R

Şedinţa publică de la 15 T. 2008

Completul compus din:

PREŞEDINTE E. G.

JUDECĂTOR E. G.

JUDECĂTOR N. D.

GREFIER E. E. M.

.-.-.-.-.-.-.-.

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de contestatorul H. E., domiciliat în G,(...), (...) 1, . 55, împotriva sentinţei civile nr. 514/17.04.2008 pronunţată de T r i b u n a l u l G a l a ţ i în dosarul nr(...), în litigiul de muncă intervenit în contradictoriu cu intimata SC V. P. U. SA, cu sediul în G, str. (...) (...), E. 54, jud. G, având ca obiect „CONTESTAŢIE DECIZIE DE SUSPENDARE” împotriva deciziei de suspendare nr. 11 emisă de societatea intimată.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns: pentru recurentul contestator H. E. avocat B. E.-E. şi pentru intimata SC V. P. U. SA avocat B. N..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că: recursul este la al doilea termen de judecată, legal motivat şi este scutit de taxă judiciară de timbru, după care:

Apărătorul recurentului contestator depune la dosar xerocopia adresei nr. 870/P/01.09.2008 emisă de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, înregistrată la sediul intimatei sub nr. 1150/02.09.2008, prin care se comunică faptul că s-a început urmărirea penală împotriva contestatorului şi a altor persoane. Solicită suspendarea cauzei în temeiul dispoziţiilor art. 244 alin. 2 pct. 1 Cod procedură civilă motivat de faptul că plângerea penală a stat la baza emiterii deciziei de suspendare a contractului de muncă.

Apărătorul intimatei solicită respingerea cererii de suspendare a cauzei motivat de faptul că nu există legătură de cauzalitate cu obiectul cererii dedus judecăţii.

Curtea, deliberând asupra cererii de suspendare a cauzei formulată de apărătorul recurentului contestator în temeiul dispoziţiilor art. 244 alin. 2 Cod procedură civilă, o respinge ca nefondată neimpunându-se suspendarea cauzei.

La întrebarea instanţei adresată părţilor, acestea declară că nu mai au cereri de formulat şi solicită cuvântul în susţinerea, respectiv combaterea motivelor de recurs.

Curtea constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul părţilor prezente în dezbaterea motivelor de recurs formulate în cauză.

Apărătorul recurentului contestator, pentru motivele descrise în cererea de recurs, solicită admiterea recursului apreciind nelegală hotărârea instanţei de fond. Cu înscrisurile depuse la dosarul de fond şi în recurs apreciază că a făcut dovada că în cauză se impune suspendarea până la definitivarea urmăririi penale. Solicită admiterea recursului, fără cheltuieli de judecată.

Apărătorul intimatei solicită respingerea recursului ca nefondat, menţinerea legalităţii şi temeiniciei hotărârii pronunţată de instanţa de fond susţinând că nu se impune suspendarea cauzei aşa cum a deliberat şi instanţa. Solicită respingerea recursului, fără cheltuieli de judecată.

Curtea, declară închise dezbaterile potrivit art. 150 Cod procedură civilă şi reţine cauza în pronunţare.

C U R T E A

Asupra recursului înregistrat la Curtea de A P E L G A L A Ţ I, Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, sub nr(...);

Examinând actele şi lucrările dosarului constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 514/17.04.2008 a T r i b u n a l u l u i G a l a ţ i s-a respins ca nefondată contestaţia formulată de contestatorul H. E. în contradictoriu cu intimata S.C. V. P. U. SA.

A fost obligat contestatorul către intimată la plata sumei de 1200 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prim instanţă a reţinut următoarele:

Prin contestaţia formulată şi înregistrată sub nr(...) pe rolul T r i b u n a l u l u i G a l a ţ i, contestatorul H. E. a solicitat în contradictoriu cu intimata SC V. P. U. S.A. G anularea deciziei de suspendare a contractului de muncă nr. 11 din 05.02.2008, obligarea intimatei la reintegrarea contestatorului, la plata unei despăgubiri egală cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la 05.02.2008, şi până la reintegrarea efectivă, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea contestaţiei a arătat că este angajat al societăţii pârâte în funcţia de gestionar. La data de 28.01.2008 a avut loc un inventar la depozitul de produse albe, încheiat cu procesul-verbal nr. 107/20.01.2008.

A considerat că inventarierea a fost incompletă, întrucât nu s-a efectuat reglarea rezervoarelor conform stocurilor scriptice, livrarea produselor din gestiune se făcea la densităţi diferite, apărând diferenţe între cantitatea livrată şi cea ieşită din rezervor, iar la data descărcării cisternelor nu se constatau şi înregistrau niciodată diferenţele, pierderile sau minusurile.

A susţinut că i se impută lipsurile în mod nelegal, fără a se avea în vedere că manipulările de produse petroliere duc la pierderi care trebuiau calculate conform normelor si stasurilor în materie, societatea sesizând în mod abuziv organele de cercetare penală.

În dovedire s-a solicitat proba cu înscrisuri.

Intimata în termen legal a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei ca nefondată.

A susţinut că împotriva contestatorului, a formulat o plângere penală, deoarece a constatat lipsuri mari în gestiune, respectiv 173 tone motorină şi 8,77 tone benzină, au dispărut registrele de măsurători zilnice şi există numeroase indicii că reclamantul şi-a exercitat cu rea-credinţă obligaţiile de serviciu.

Argumentaţia contestatorului poate fi valorificată de organele de cercetare penale, dar întrucât societatea nu mai are încredere în persoana contestatorului a dispus suspendarea contractului individual de muncă până când organele judiciare competente vor aprecia asupra existenţei sau inexistenţei vinovăţiei contestatorului.

În combaterea susţinerilor contestatorului, s-a folosit de proba cu înscrisuri.

Analizând materialul probator administrat, instanţa a reţinut următoarele:

Prin decizia nr. 10/05.02.2008 intimata a dispus suspendarea contractului individual de muncă al contestatorului, în temeiul disp. art. 52 lit. „c” din Codul muncii, pe motiv că a formulat plângere penală împotriva acestuia.

Instanţa a apreciat că măsura dispusă de intimată este legală din următoarele considerente:

Executarea contractului individual de muncă, reprezintă un proces ce se desfăşoară în timp. În acest interval de timp, pot interveni anumite împrejurări prevăzute chiar de lege, care să împiedice temporar înfăptuirea obiectivului şi efectelor contractului, chiar a obligaţiilor reciproce ale părţilor. T. astfel suspendarea acestuia.

În temeiul disp. art. 52 al. 1 lit. „c” din Codul muncii, contractul de muncă poate fi suspendat din iniţiativa angajatorului în cazul în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.

În prezenta cauză, intimata a formulat plângere penală împotriva contestatorului (filele 12-15 dosar fond) pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare.

Deoarece angajatorul nu se poate pronunţa asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei angajatului şi nici asupra răspunderii sale penale, acestea fiind competenţe ale organelor judiciare, în mod corect a dispus suspendarea contractului de muncă al contestatorului.

Suspendarea din funcţie a contestatorului, este o măsură legală care protejează unitatea intimată faţă de pericolul continuării activităţii ilicite, în cazul în care aceasta a avut loc; este un drept de opţiune al angajatorului.

Apreciem că angajatorul nu este interesat să abuzeze de acest drept, întrucât, în situaţia în care se va constata nevinovăţia salariatului, prevederile legale îi conferă acestuia un drept firesc la despăgubiri, iar societatea nu are nici un interes să plătească salariaţi, fără ca aceştia să presteze o activitate în schimb.

Întrucât sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 52 lit. c din Codul muncii instanţa a respins contestaţia ca nefondată.

În baza art. 274 Cod de procedură civilă contestatorul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată făcute de intimată.

Împotriva acestei sentinţe civile a declarat recurs contestatorul H. E., în baza disp. art. 81 alin. 1 şi art. 82 din Legea nr. 168/1999 precum şi art. 304 indice 1 şi art. 312 C.pr. civilă, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinţei primei instanţe şi admiterea contestaţiei pentru următoarele motive.

Hotărârea instanţei de fond este nelegală întrucât nu s-a efectuat o verificare efectivă a condiţiilor în care s-a suspendat contractul individual de muncă iar motivare este deficitară cu privire la legalitatea măsurii.

Art. 52 lit. c din Codul muncii a fost apreciat în practică şi doctrină ca fiind de natură a încălca prezumţia de nevinovăţie.

Nu s-a analizat legătura de cauzalitate între plângerea formulată de angajator, fapta sa şi atribuţiile pe care le avea în cadrul societăţii.

Intimata nu a formulat întâmpinare însă, prin apărător, în faţa instanţei, a solicitat respingerea recursului ca nefundat, sentinţa primei instanţe fiind legală şi temeinică.

Analizând sentinţa civilă recurată, atât prin prisma motivelor de recurs invocate de către recurent, cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, în baza disp. art. 304 indice 1 C.p.c, Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 52 al. 1 din C. muncii, angajatorul poate suspenda contractul individual de muncă în cazul în care a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte incompatibile cu funcţia deţinută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.

Din actele dosarului rezultă că prin adresa nr. 870/01.09.2008 intimata a făcut dovada faptului că împotriva contestatorului s-a început urmărirea penală pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare, faptă prev. de art. 215 indice 1 alin. 2 C.pen.

În consecinţă, fapta pentru care a fost începută urmărirea penală are legătură cu serviciul contestatorului.

Luând măsura suspendării contractului individual de muncă angajatorul nu se pronunţă asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei angajatului şi nici asupra răspunderii sale penale acestea fiind chestiuni a căror soluţionare intră în sfera de activitate a organelor juridice astfel că în mod corect s-a dispus suspendarea contractului individual de muncă al recurentul.

Mai mult decât atât, instituţia suspendării contractului de muncă reprezintă o măsură de protecţie a angajatului, al cărui contract de muncă nu poate fi desfăcut până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.

Instanţa apreciază că dispoziţiile examinate nu contravin nici dreptului la muncă garantat de Constituţie salariatul nefiind împiedicat să se încadreze în perioada suspendării contractului de muncă la altă unitate sau în altă funcţie decât cea cu care este incompatibilă faptei ce constituie obiectul acuzării.

Instanţa mai reţine că prezumţia de nevinovăţie în sensul legii fundamentale este o măsură de protecţie constituţională a libertăţii individuale, cu aplicabilitate deci în dreptul penal şi procesual penal. Prin dispoziţiile textului constituţional menţionat s-a statuat că până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare este considerată nevinovată persoana căreia i se impută săvârşirea unei fapte penale, aşa cum a statuat chiar Curtea Constituţională prin decizia nr. 24/2003.

Faţă de aceasta, facultatea de a lua măsura suspendării, acordată angajatorului, prin dispoziţia legală criticată, nu încalcă prezumţia de nevinovăţie, consemnată în Constituţie contrar susţinerilor recurentului.

Deci măsura suspendării este la latitudinea societăţii, instanţa nefiind competentă să cenzureze, dacă sunt sau nu motive justificate pentru ca societatea să formuleze plângere.

În atare condiţii criticile formulate de recurent nu sunt întemeiate, hotărârea instanţei de fond fiind dată cu aplicarea şi interpretarea corectă a disp. art. 52 lit. c din C.M. şi prin urmare, în temeiul disp. art. 312 al. 1 C.pr.civ. se va respinge recursul declarat de contestator ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

R E S P I N G E ca n e f o n d a t recursul declarat de contestatorul H. E., domiciliat în G,(...), (...) 1, . 55, împotriva sentinţei civile nr. 514/17.04.2008 pronunţată de T r i b u n a l u l G a l a ţ i în dosarul nr(...).

I R E V O C A B I L Ă.

Pronunţată în şedinţa publică de la 15 T. 2008.

S.: (...) D.

U.: 2 ex./V.L./21 Octombrie 2008

Fond: M.O./M.T.

Asistenţi judiciari: V.O./C.N.