Cabinet avocat Dreptul muncii

R O M Â N I A

CURTEA DE A P E L C R A I O V A

SECŢIA A II-A CIVILĂ ŞI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 7441

Şedinţa publică de la 16 E. 2009

Completul compus din:

PREŞEDINTE (...) (...)

Judecător (...) (...)

Judecător (...) (...)

Grefier (...) (...)

************

Pe rol, soluţionarea recursului declarat de pârâta SC E. G. SRL, împotriva sentinţei civile nr. 909/11.02.2009, pronunţată de T r i b u n a l u l G o r j în dosarul nr(...), în contradictoriu cu intimatul reclamant E. O. G..

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, au lipsit părţile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează că s-a solicitat de către recurenta pârâtă SC E. G. SRL, în temeiul art 242 c.pr.civ, judecarea cauzei în lipsă.

Constatându-se cauza în stare de judecată s-a trecut la soluţionare:

C U R T E A

Asupra recursului de faţă:

T r i b u n a l u l G o r j prin sentinţa civilă nr. 909 din 11.02.2009, a admis în parte acţiunea formulată de petentul E. O. G., în contradictoriu cu intimata SC E. G. SRL şi a admis excepţia nulităţii absolute invocată de petent.

A constatat nulă absolut decizia de concediere nr.10/02.09.2008 emisă de intimată.

A dispus reintegrarea petentul pe postul deţinut anterior emiterii deciziei de concediere şi a obligat intimata la plata către petent a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la data concedierii până la reintegrarea efectivă.

A obligat intimata să încheie petentului contract individual de muncă pe perioada 01.06.2007-10.05.2008, cu plata drepturilor salariale calculate la nivelul salariului minim pe economie.

A obligat intimata să înainteze la ITM T contractul individual de muncă ce se va încheia, în vederea înregistrării în carnetul de muncă al petentului.

A obligat intimata la plata către petent a drepturilor salariale restante pe lunile mai-iulie 2008şi să vireze la bugetul statului contribuţiile legale aferente perioadei lucrate de petent.

A obligat intimata la plata către petent a daunelor cominatorii de 100 lei/zi de întârziere până la executarea obligaţiilor prevăzute în prezenta sentinţă.

A respins cererea privind cheltuielile de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut că:

Petentul a fost salariatul societăţii intimate, având funcţia de şef de magazin la magazinul SC E. G. SRL situat în incinta J. N. din Mun. T.

Acesta a avut încheiat contract individual de muncă pe perioada 10.05.2008-22.08.2008(fila 24 din dosar), iar prin decizia nr.10/02.09.2008 i-a fost desfăcut acest contract începând cu data de 22.08.2009, în temeiul art.61 lit.a din Codul muncii.

Referitor la excepţia nulităţii absolute invocate de contestator, instanţa i-a admis-o cu următoarea motivare:
Dispoziţiile art.61 lit.a trebuie coroborate cu dispoziţiile art. 266 şi următoarele din Codul muncii. Potrivit disp. art.268 alin.2, lit.a, b, c din Codul muncii, sub sancţiunea absolută, în decizie se cuprind, în mod obligatoriu, descrierea faptei care constituie abatere disciplinară, precizarea prevederilor din statutul disciplinar, regulamentul intern sau contractul colectiv de muncă aplicabil care au fost încălcate de salariat, precum şi motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care nu a fost efectuată cercetarea.

Din cuprinsul deciziei contestate a rezultat că nu sunt descrise abaterile disciplinare care au determinat concedierea petentului, neexistînd elemente concrete care să poată fi verificate de instanţă cu ocazia administrării probelor.

Totodată, nu era menţionat în ce a constat comportamentul neadecvat al petentului din data de 23.07.2008, nu au fost menţionate datele când au avut loc întârzierile de la program şi nici nu au fost precizate bunurile deteriorate de acesta, data când au fost deteriorate şi în ce constau acele deteriorări.

Decizia nu cuprinde nici prevederile din statutul de personal sau din regulamentul intern ce au fost încălcate, fiind făcută o precizare de ordin general.

Pentru aceste considerente, instanţa a constatat nulă decizia de concediere nr.10/02.09.2008, va reintegra petentul pe postul deţinut anterior emiterii deciziei şi va obliga intimata la plata către contestator a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la data concedierii până la reintegrarea efectivă.

Instanţa a reţinut că petentul a lucrat la această societate încă din luna iunie 2007, conform înţelegerii pe care a avut-o cu administratorul societăţii, (...) B., însă nu i-a fost întocmit contract individual de muncă pe perioada iunie 2007- mai 2008.

Astfel, din declaraţiile martorilor propuşi de petent, a rezultat că acesta a prestat activitate la societatea intimată începând cu luna iunie 2007. De altfel, şi martorii propuşi de intimată au declarat că, în cursul anului 2008, petentul a lucrat la societate, între acesta şi administratorul firmei existând relaţii de concubinaj, iar pentru anul 2007 aceştia nu cunosc dacă petentul a lucrat la magazinul din incinta J. N..

Raportat la disp. art 16 alin.2 din Codul muncii, potrivit cărora, în situaţia în care contractul individual de muncă nu a fost încheiat în formă scrisă, părţile pot face dovada prevederilor contractuale şi a prestaţiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă, instanţa a admis acest capăt de cerere şi a obligat intimata să încheie petentului contract individual de muncă pe perioada 01.06.2007-10.05.2008, cu plata drepturilor salariale calculate la nivelul salariului minim pe economie.

De asemenea, a obligat intimata să înainteze la ITM T contractul individual de muncă ce se va încheia, în vederea înregistrării în carnetul de muncă al petentului.

Întrucât societatea nu a făcut dovada plăţii către petent a drepturilor salariale restante pe lunile mai-iulie 2008, intimata a fost obligată şi la plata acestor drepturi, urmând a vira la bugetul statului contribuţiile legale aferente perioadei lucrate de petent.

Referitor la cererea de acordare a daunelor cominatorii instanţa a admis-o cu motivarea că acestea nu au caracter reparator, reprezentând o măsură de constrângere, un mijloc indirect de determinare a debitorului să-şi execute obligaţiile, pentru acordarea acestora nefiind necesar ca acel creditor să fi suferit un prejudiciu şi să dovedească existenţa şi întinderea lui.

Întrucât petentul nu a făcut dovada cheltuielilor de judecată solicitate, a fost respinsă această cerere.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta SC E. G. SRL precizând că în mod greşit a fost obligată să îi încheie contract individul de muncă reclamantului, pentru perioada 01.06.2007-10.05.2008, deoarece simpla afirmaţie a martorilor propuşi de reclamant că s-au deplasat la magazinul societăţii, unde petentul i-a spus că este locul de muncă, nu poate conduce la concluzia că a prestat muncă în baza unui contract , care nu a fost încheiat în formă scrisă, iar aceste afirmaţii ar face dovada prevederilor contractuale şi prestaţiilor efectuate de petent, pentru a fi respectate prev. art. 16 al.2 din C. N..

Din declaraţiile aceloraşi martori rezultă că, aceştia nici nu l-au văzut pe petent la locul de muncă, iar instanţa nu a stabilit că ar fi existat o înţelegere între administratorul societăţii şi petent, în sensul angajării acestuia începând cu data de 15.06.2007.

Referitor la capătul de cerere privind plata drepturilor salariale aferente perioadei mai-iulie 2008, recurenta învederează că a făcut dovada achitării acestor drepturi cu înscrisuri, respectiv ştate de plată a salariilor şi mandate poştale de expediere la domiciliul acestuia a sumei de 3500 lei cu confirmare de primire.

În ceea ce priveşte excepţia nulităţii deciziei de concediere, recurenta precizează că a făcut dovada îndeplinirii procedurii cercetării prealabile a abaterii disciplinare prev. de art. 267 din C.N., procedura declanşată prin E.. Nr. 2 /15.august 2008, când s-a dispus suspendarea C.I.M..

Din declaraţiile dată de petent la cercetarea disciplinară rezultă că se contestă acuzaţiile ce i se aduc, însă fără să motiveze aceste susţineri şi fără a propune probe în apărare.

De asemenea, decizia de concediere a fost emisă cu respectarea prevederilor art. 268 din Codul muncii, nefiind menţionate motivele referitoare la înlăturarea apărărilor petentului, întrucât acesta nu a propus nici o probă în apărare, care să fie analizată de conducerea societăţii şi care să fie înlăturată.

În susţinerea recursului anexează la dosar înscrisuri.

Curtea constată a fi fondat recursul doar sub anumite aspecte pentru considerentele următoare :

Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, aşa cum prevăd dispoz. art. 16 al. 1,C. N..

În situaţia în care, acesta nu a fost încheiat în formă scrisă, se prezumă că a fost încheiat pe o durată nedeterminată, iar părţile pot face dovada prevederilor contractuale şi a prestaţiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă, aşa cum prevăd dispoz. art. 16 al.2 din C. N..

Din interpretarea acestor dispoziţii, rezultă într-adevăr că, încheierea contractului în formă scrisă nu este o condiţie pentru validitatea sa, ci o condiţie de probă a existenţei şi conţinutului său, dându-se astfel posibilitatea persoanei interesate să facă dovada, prin orice mijloace de probă a datei reale când a intervenit înţelegerea între părţi, a prevederilor contractuale şi a prestaţiilor efectuate.

Probele administrate trebuie să ofere elementele necesare pe baza cărora, instanţa să stabilească în concret, data exactă a încheierii contractului individual de muncă ,drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor ,salariul de bază,durata normală a muncii, locul de muncă,funcţia sau ocupaţia.

Aspectele relatate de martorul E. P. E., audiat la propunerea reclamantului, că întâmplător s-a întâlnit cu reclamantul în 15 iunie 2007 şi că acesta i-a arătat că lucrează la un magazin din incinta magazinului J. N., nu sunt edificatoare pentru a stabili în concret data la care a intervenit înţelegerea părţilor contractante şi că, în toată perioada reţinută de prima instanţă 01.06.2007-10.05.2008, acesta ar fi prestat activitate la societatea-recurentă .

De asemenea, nici aspectele relatate de martorul O. J. G că ar fi fost în vizită la un prieten în T în perioada 14,15 iunie 2007, dată la care ar fi vizitat şi magazinul J. N. în incinta căruia se afla magazinul societăţii-intimate, nu sunt edificatoare şi nu oferă nici unul din elementele necesare pentru a se face dovada prevederilor contractuale şi a prestaţiilor efectuate de către petent.

În lipsa altor probatorii care să suplinească relatările martorilor audiaţi, susţinerile petentului sunt simple afirmaţii, lipsite de suport probator.

Ca urmare, instanţa de recurs constată ca fiind întemeiată această critică a recurentei şi ca o consecinţă, aceasta nu putea fi obligată să încheie contract individual de muncă în formă scrisă pe perioada menţionată de reclamant şi nici la plata drepturilor salariale aferente acestei perioade, la nivelul salariului minim pe economie.

Se constată a fi fondată şi cea de-a doua critică a recurentei referitoare la modul de soluţionare a cererii privind plata drepturilor salariale aferente perioadei mai-iulie 2008, deoarece aceasta a făcut dovada, cu înscrisuri, respectiv ştate de plată a salariilor şi mandat poştal de expediere, plăţii drepturilor solicitate de petent pe această perioadă.

Curtea reţine însă a fi nefondată critica recurentei referitoare la nulitatea deciziei de concediere, întrucât prima instanţă a făcut o corectă aplicare şi interpretare a dispoz. art.268 din Codul muncii, care prevăd la alin.2 menţiunile pe care trebuie să le cuprindă în mod obligatoriu decizia de sancţionare şi sancţiunea aplicabilă, respectiv nulitatea absolută, în cazul în care aceasta nu cuprinde descrierea faptei care constituie abatere disciplinară, precizarea prevederilor din statut , regulament intern sau contract colectiv de muncă ce au fost încălcate, motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat.

Din eroare, recurenta critică sentinţa cu privire la reţinerea de către prima instanţă a nulităţii deciziei, întrucât nu s-ar fi făcut dovada efectuării abaterii disciplinare, deoarece din considerentele deciziei nu rezultă că instanţa ar fi reţinut ca motiv de nulitate lipsa cercetării prealabile, obligatorie potrivit art. 63 din C.N..

Sunt argumentele pentru care, Curtea în temeiul dispoz. art. 312 C.pr.civilă va admite recursul şi va modifica în parte sentinţa în sensul respingerii cererilor formulate de reclamant, privind încheierea contractului individual de muncă pe perioada 01.06.200-/10.05.2008 cu plata drepturilor salariale aferente,înaintarea la ITM T a acestui contract şi plata drepturilor salariale restante pentru lunile mai-iulie 2008. Vor fi menţinute restul dispoziţiilor sentinţei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta SC E. G. SRL, împotriva sentinţei civile nr. 909/11.02.2009, pronunţată de T r i b u n a l u l G o r j în dosarul nr(...), în contradictoriu cu intimatul reclamant E. O. G..

Modifică sentinţa în parte.

Respinge cererile privind încheierea contractului individual de muncă pe perioada 01.06.2007/10.05.2008 cu plata drepturilor salariale aferente,înaintarea la ITM T a acestui contract şi plata drepturilor salariale restante pentru lunile mai-iulie 2008.

Menţine restul dispoziţiilor sentinţei.

Decizie irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică de la 16 E. 2009.

Red. jud.M.(...)/25.01.2010

U.. I.C. ex/3 J.F.E. T./ E.E.