Cabinet avocat Dreptul muncii

R O M Â N I A

CURTEA DE A P E L C R A I O V A

SECŢIA A II-A CIVILĂ ŞI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 5215

Şedinţa publică de la 05 Octombrie 2009

Completul compus din:

PREŞEDINTE (...) (...)

Judecător (...) (...)

Judecător (...) (...)-E.

Grefier K. E.

x.x.x.

Pe rol, judecarea recursului declarat de contestatorul V. V. E. împotriva sentinţei civile nr.84 din 14 ianuarie 2009 pronunţată de T r i b u n a l u l G o r j în dosarul nr(...), în contradictoriu cu intimata SC U. S. SA, având ca obiect contestaţie decizie de concediere.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, care arată că recursul este declarat şi motivat în termenul prevăzut de lege, precum şi faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.

Instanţa, constatând că numai sunt cereri de formulat şi neexistând excepţii de invocat, a trecut la deliberări.

C U R T E A

Asupra recursului civil de faţă,

Prin sentinţa civilă nr. 84 din 14 ianuarie 2009 pronunţată de T r i b u n a l u l G o r j în dosarul nr(...), a fost respinsă ca nefondată contestaţia formulată de petentul V. V. E. în contradictoriu cu intimata S.C. U. S. S.A. S..

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că petentul V. E. a fost angajat în cadrul societăţii intimate, pe postul de inginer şi supus unei perioade de probă de 15 zile conform contractului individual de muncă nr.878/17.07.2007, la sfârşitul acestei perioade fiind definitivat pe post conform deciziei nr. 142/09.08.2007.

Acest contract individual de muncă a fost încheiat pe perioadă determinată de 3 luni, la expirarea căreia s-a încheiat contractul nr.878/17.10.2007, pe o durată determinată de 3 luni, iar la expirarea acestei perioade s-a încheiat contractul nr.899/17.01.2008, pe o perioadă de 6 luni care a expirat la data de 16.07.2008.

Conform art. 56 lit. j Codul muncii, contractul individual de muncă încetează de drept la data expirării termenului contractului individual de muncă încheiat pe durată determinată.

Este evident din probatoriul administrat faptul că definitivarea pe post a petentului, prin decizia nr.142/2007, a vizat primul contract încheiat pe durată determinată şi nu a reprezentat o angajare a petentului pe durată nedeterminată, care ar fi trebuit să fie consemnată într-un contract individual de muncă.

Cu referire la existenţa certificatului de concediu medical, instanţa reţine faptul că acesta nu era de natură să întrerupă sau să prelungească termenul de emitere a deciziei, întrucât este vorba de o încetare de drept ce operează în virtutea legii, indiferent de situaţia părţilor semnatare.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen legal contestatorul V. V. E., arătând că prin decizia nr. 142 din 09.08.2007 a fost definitivat pe post, în cadrul unităţii, după un examen dat în prealabil, iar înainte şi după desfacerea contractului de muncă era bolnav, internat în spital, nefiind achitate nici concediile medicale, de unde reiese reaua credinţă a angajatorului.

Recurentul a mai arătat că în mod nelegal i-a fost respinsă cererea ca angajatorul să depună copie de pe organigrama şi statele de funcţii dinaintea şi ulterior concedierii sale, că au fost încălcate dispoziţiile art. 85 şi 64 pct. 2 din Codul muncii privind obligaţia de a se solicita sprijin către AJOFM în vederea redistribuirii sale şi că a contestat decizia şi întâmpinarea depuse la instanţa de fond, acestea nefiind semnate de persoanele autorizate legal din cadrul unităţii.

Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în principal, respingerea ca tardiv a recursului introdus, iar în subsidiar respingerea acestuia ca nefondat, arătând că recurentul a fost încadrat cu contract de muncă pe perioadă determinată, iar raporturile de muncă au încetat ca urmare a ajungerii la termen.

Excepţia tardivităţii recursului, invocată prin întâmpinare, va fi respinsă de către instanţă având în vedere că din analiza dovezii de primire şi a procesului verbal de predare a sentinţei civile recurate (fila 31 dosar fond), rezultă că sentinţa a fost primită de către contestator la 17.02.2009, recursul fiind declarat la 27.02.2009, deci cu respectarea termenului de 10 zile de la data comunicării hotărârii pronunţate de instanţa de fond, prevăzut de art. art. 80 din L. 168/1999.

Analizând pe fond recursul declarat, Curtea constată că acesta este nefondat şi va fi respins pentru următoarele considerente:

Aşa cum a reţinut în mod corect şi instanţa de fond, recurentul contestator a fost salariat al intimatei, având încheiate 3 contracte individual de muncă pe perioadă determinată, conform art. 80 alin. 4 din Codul muncii, ultimul din aceste contracte ajungând la termen la 16.07.2008. Contestatorul a fost supus unei perioade de probă de 15 zile, aşa cum este stipulat şi în D. nr. 878 din 17.07.2007, la expirarea perioadei de probă fiind definitivat pe post, conform deciziei nr. 142 din 09.08.2007.

Această definitivare nu a schimbat natura contractului individual de muncă, ce a rămas tot un contract pe durată determinată, fapt care reiese şi din actul adiţional la D. nr. 878 din 17.07.2007, încheiat în urma definitivării, la 08.08.2007.

In aceste condiţii, încetarea contractului individual de muncă s-a datorat ajungerii la termen, în conformitate cu dispoziţiile art. 56 lit.”j” Codul muncii care prevede : „ contractul individual de muncă încetează de drept la data expirării termenului contractului individual de muncă încheiat pe durată determinată”.

Rezultă astfel că certificatul de concediu medical, invocat de recurentul contestator, nu poate amâna data încetării de drept a încetării raporturilor de muncă, întrucât aceasta are loc prin efectul legii, iar expirarea termenului contractului individual de muncă coincide cu încetarea de drept a acelui contract, fără a fi nevoie de o altă formalitate îndeplinită de părţi.

Mai mult, art. 60 alin. 1 lit.”a” din Codul muncii prevede o interdicţie cu caracter temporar a concedierii salariaţilor pe durata incapacităţii temporare de muncă, stabilită prin certificat medical, însă, în speţă, nu poate fi vorba de aplicabilitatea acestei dispoziţii legale, nefiind vorba de o concediere, ci de o încetare de drept a contractului individual de muncă, urmare a expirării termenului pentru care a fost încheiat.

Cu privire la celelalte motive de recurs invocate de contestator, Curtea reţine că în cauză nu se impunea obligarea intimatei la depunerea organigramei şi a statelor de funcţii înainte şi după emiterea deciziei, aceste probe fiind administrate în cazul concedierii pentru motive ce nu ţin de persoana salariatului ca urmare a dificultăţilor economice, a transformărilor tehnologice sau a reorganizării activităţii conform art. 65 alin. 1 Codul muncii, când desfiinţarea locului de muncă trebuie să fie efectivă şi să aibă o cauză reală şi serioasă, iar nerespectarea dispoziţiilor art. 85 şi 64 pct. 2 Codul muncii nu are drept consecinţă nulitatea absolută a deciziei de încetare de drept a contractului de muncă nr. 98/2008.

In privinţa nesemnării deciziei contestate şi a întâmpinării de către persoanele legal autorizate, se reţine că acestea au fost semnate de directorul tehnic şi de producţie care avea aceste atribuţii, ale directorului general- reprezentant legal, în perioada absenţei acestuia, iar întâmpinarea este semnată de reprezentatul legal al unităţii din perioada respectivă şi a persoanei împuternicite prin reprezentare juridică din cadrul compartimentului juridic, iar concediile medicale se datorează de către intimată până la data încetării de drept a contractului individual de muncă,respectiv 17.07.2008.

Având în vedere aceste considerente, constatând că în cauză nu subzistă nici unul din motivele de casare sau modificare prevăzute de art. 304 pct. 1-9 cod procedură civilă, precum şi dispoziţiile art. 304¹ cod procedură civilă, în baza art. 312 alin. 1 cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat,

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de contestatorul V. V. E. împotriva sentinţei civile nr.84 din 14 ianuarie 2009 pronunţată de T r i b u n a l u l G o r j în dosarul nr(...), în contradictoriu cu intimata SC U. S. SA.

Decizie irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică de la 05 Octombrie 2009.

Red. Jud. E. (...)-13.10. 2009

Tehnored./2 ex./J.V.

Red.jud.fond /E. U./ M. U.