R O M Â N I A CURTEA DE A P E L G A L A Ţ I SECŢIA CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE DECIZIA CIVILĂ NR.981/R Şedinţa publică din 19 Octombrie 2009 Completul compus din: PREŞEDINTE - (...) (...) Judecător - (...) (...) Judecător - (...) (...) Grefier - (...) (...) Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanta S.C. B. S.R.L. cu sediul în G,(...), jud.G împotriva sentinţei civile nr. 1495/24.11.2008 pronunţată de T r i b u n a l u l G a l a ţ i în dosarul nr(...) în contradictoriu cu intimatul-pârât U. G. T.,cauza având ca obiect despăgubire. La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit recurenta- reclamantă S.C. B. S.R.L. şi intimatul- pârât U. G. T.. Procedura legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că intimatul-pârât a solicitat judecarea recursului în lipsă; după care: Curtea, având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat şi excepţii de invocat iar intimatul-pârât a solicitat judecarea recursului în lipsă constată cauza în stare de judecată şi o reţine spre soluţionare. CURTEA Asupra recursului înregistrat la Curtea de A P E L G A L A Ţ I - Secţia Conflicte de muncă şi asigurări sociale sub nr(...); Examinând actele şi lucrările dosarului constată următoarele: Prin sentinţa civilă nr.1495/24.11.2008 T r i b u n a l u l G a l a ţ i a respins acţiunea având ca obiect „despăgubire” intervenit între reclamanta (...) B. SRL G şi pârâtul U. G. T., ca nefondată. A admis cererea reconvenţională formulată de reclamantul-pârât U. G. T.. A obligat reclamanta-pârâtă S.C. B. S.R.L. G să plătească pârâtului indemnizaţia de neconcurenţă pentru perioada iulie-O. 2008. Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut următoarele: Prin cererea formulată şi înregistrată la T r i b u n a l u l G a l a ţ i sub nr(...), reclamanta S.C. B. S.R.L. G a chemat în judecată pe pârâtul U. G. T., solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 8316 lei. S-a arătat că pârâtul U. G. T. a activat în cadrul societăţii reclamante, fiind încadrat în funcţia de agent comercial în baza contractului individual de muncă, din luna iunie 2005 şi până în luna O. 2007 când raporturile de muncă cu acesta au încetat, urmare a demisiei prezentate. Având în vedere specificul funcţiei pe care o deţinea, aceea de agent de vânzări şi, în conformitate cu contractul individual de muncă şi actul adiţional încheiat ulterior, după încetarea raporturilor de muncă, S.C. B. S.R.L., în calitate angajator, avea prerogativa de a decide activarea sau nu a „clauzei de neconcurenţă”, situaţia care era comunicată salariatului în scris, sub forma unei notificări, indiferent dacă acesta rămânea sau nu sub incidenţa clauzei menţionate. A mai arătat reclamanta că, şi în cazul pârâtului, societatea a procedat în acelaşi mod, în sensul că, la expirarea perioadei de preaviz, respectiv la plecarea din societate, prin notificarea nr. 749/28.11.2007, comunicată cu confirmare de primire, pârâtul U. G. T. a fost înştiinţat cu privire la faptul că societatea înţelegea să nu-i activeze clauza de neconcurenţă, reclamanta fiind singura în măsură a decide cu privire la acest aspect. Ulterior acestei notificări, a precizat reclamanta, dintr-o eroare de comunicare între departamente, pârâtul U. G. T., a rămas în evidenţa departamentului de resort cu atribuţii de plată a sumelor cu titlu de „clauză de neconcurenţă”, fapt care a dus la virarea eronată în contul bancar al acestuia a unei sume lunare de 1188 lei RON, valoarea totală virată eronat în cele 7 luni, conform actelor contabile, fiind de 8316 lei. În susţinerea cererii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri. Pârâtul U. G. T. a solicitat prin întâmpinarea depusă la dosar respingerea acţiunii ca nefondată, iar prin cererea reconvenţională formulată a solicitat obligarea societăţii angajatoare la plata indemnizaţiei de neconcurenţă pentru perioada iulie-O. 2008. Analizând actele şi lucrările dosarului, s-au constatat următoarele: Între părţi, a fost încheiat contractul de muncă pe durată nedeterminată nr. 19392/24.06.2005. Ulterior, în anul 2006, s-a încheiat un act adiţional prin care s-a instituit o clauză de neconcurenţă conform căreia angajatului îi era interzis să se angajeze la alte societăţi ce au acelaşi obiect de activitate pentru o durată de 1 an de la încetarea contractului de muncă. Angajatorul se obliga, în schimb, să plătească angajatului o indemnizaţie lunară pentru întreaga perioadă de valabilitate a clauzei. În cuprinsul acestui act adiţional se precizează că angajatorul va putea exonera angajatul de obligaţia de neconcurenţă printr-o notificare transmisă angajatului până la data încetării contractului individual de muncă. Prin decizia nr. 365/29.11.2007, s-a desfăcut contractul individual de muncă al pârâtului, în temeiul disp. art. 79 alin. 1 Codul muncii, începând cu 29.11.2007. Conform clauzelor inserate în actul adiţional, S.C. B. S.R.L. l-a notificat pe pârât, aducându-i-se la cunoştinţă faptul că angajatorul a activat clauza de neconcurenţă. Totodată, i s-a solicitat pârâtului să indice contul în care urmează să i se vireze sumele de bani reprezentând indemnizaţia de neconcurenţă (notificare nr. 814/20.11.2007). În aceeaşi notificare, Tribunalul a constatat că societatea angajatoare a inserat o menţiune, potrivit căreia societatea îşi rezervă dreptul de a renunţa oricând la aplicarea clauzei de neconcurenţă. Or, această menţiune, pe lângă faptul că nu este rezultatul acordului de voinţă al ambelor părţi, fiind un act unilateral, manifestarea de voinţă a unei singure părţi, contravine clauzelor din actul adiţional, unde se prevede că numai până la încetarea contractului de muncă angajatorul se poate hotărî pentru activarea sau neactivarea clauzei, în nici un caz după acest moment. Totodată, un alt motiv pentru care nu se mai poate reveni asupra deciziei societăţii, îl reprezintă şi împrejurarea că această clauză de neconcurenţă este în favoarea ambelor părţi. De altfel, pârâtul a şi făcut dovada că în perioada anterioară acesta a avut posibilitatea de a se angaja la alte firme, ofertele fiind foarte avantajoase atât financiar, cât şi social, însă le-a refuzat, prioritatea sa fiind de a respecta clauzele contractuale. Astfel, pârâtul a înţeles să-şi respecte obligaţiile şi a refuzat oferte pe care în viitor poate nu le va mai avea, contând şi pe indemnizaţia de neconcurenţă primită de la S.C. B. S.R.L. Este inacceptabil că ulterior încetării contractului de muncă, societatea să mai revină, astfel că notificarea primită de salariat la 07.12.2007 nu îşi poate produce efectele, mai ales în condiţiile în care U. G. a menţionat în scris „nu sunt de acord”. Şi dovada făcută de societate, respectiv faxul de la fila 16 -dosar fond , indică data de 3.12.2007, deci tot o dată ulterioară încetării contractului de muncă. Prin urmare, întrucât S.C. B. S.R.L. nu putea reveni asupra deciziei iniţiale, avea obligaţia de a plăti indemnizaţia pe toată durata, de 1 an, prevăzută de actul adiţional, având în vedere că pârâtul şi-a îndeplinit obligaţiile corelative ale clauzei de neconcurenţă. Tribunalul a respins acţiunea reclamantei şi a admis cererea reconvenţională astfel cum aceasta din urmă a fost formulată. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta S.C. B. S.R.L. considerând-o nelegală şi netemeinică pentru următoarele motive: - Prin notificarea nr.814/20.11.2007 comunicată cu confirmare de primire, fostul salariat a fost înştiinţat cu privire la faptul că societatea înţelege să-i activeze clauza de neconcurenţă, dar prin notificarea nr.749/28.11.2007 i s-a adus la cunoştinţă faptul că societatea înţelege să renunţe la aplicarea clauzei de neconcurenţă; - Dintr-o eroare de comunicare între departamente pârâtul a rămas în evidenţa departamentului de resort cu atribuţii de plată a sumelor cu titlu de clauză de neconcurenţă fapt care a dus la virarea eronată în contul bancar al acestuia a unei sume în cuantum de 1188 RON, valoarea totală virată eronat în cele 7 luni fiind conform actelor contabile de 8316 lei. În consecinţă, a solicitat admiterea recursului aşa cum a fost formulat. În drept a invocat disp.art.304 pct.9 şi art.312 al.3 Cod procedură civilă. Intimatul nu a formulat întâmpinare şi nu s-a prezentat în instanţă. Analizând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs invocate de către recurentă şi sub toate aspectele de fapt şi de drept, în baza disp.art.304 indice 1 Cod procedură civilă Curtea apreciază că recursul este fondat pentru următoarele considerente: Prin actul adiţional la contractul individual de muncă nr.19392 din 24.06.2005, încheiat la data de 5.05.2006 (fila 7 dosar fond) s-a instituit o clauză de neconcurenţă conform căreia angajatului îi era interzis să se angajeze la alte societăţi ce au acelaşi obiect de activitate pentru o durată de 1 an de la încetarea contractului de muncă. În acelaşi act adiţional este prevăzut că angajatorul va putea să exonereze angajatul de obligaţia de neconcurenţă printr-o notificare transmisă angajatului până la data încetării contractului individual de muncă. Prin notificarea nr.814/20.11.2007 societatea recurentă a înţeles să activeze clauza de neconcurenţă însă prin notificarea 749/28.11.2007 recurenta i-a adus la cunoştinţă pârâtului că înţelege să renunţe la aplicarea clauzei de neconcurenţă. Prima instanţă a reţinut faptul că recurenta a renunţat la aplicarea clauzei de neconcurenţă după încetarea raporturilor de muncă, fapt ce contravine actului adiţional. Contrar celor reţinute de prima instanţă Curtea arată că recurenta şi-a respectat obligaţia asumată prin actul adiţional la contractul individual de muncă nr.19392/2005, încheiat de părţi la data de 5.06.2006 şi anume, aceasta i-a comunicat pârâtului că înţelege să renunţe la aplicarea clauzei de neconcurenţă înainte de încetarea contractului individual de muncă. Conform deciziei nr.365/29.11.2007 contractul individual de muncă al pârâtului a încetat în temeiul disp.art.79 al.1 don Codul muncii, începând cu data de 29.11.2007. Astfel, notificarea nr.749/28.11.2007 prin care recurenta i-a adus la cunoştinţă pârâtului că înţelege să renunţe la aplicarea clauzei de neconcurenţă începând cu data încetării contractului individual de muncă (29.11.2007) a fost emisă la data de 28.11.2007 anterior încetării raporturilor de muncă,chiar dacă aceasta a fost primită de pârât la data de 43.12.2007, aşa cum rezultă din confirmarea de primire (fila 16 dosar fond). Din înscrisurile depuse la dosar rezultă fără echivoc că recurenta-reclamantă a renunţat la aplicarea clauzei de neconcurenţă înainte de încetarea contractului individual de muncă şi nu ulterior încetării acestuia contrar celor reţinute de instanţa de fond. Singura obligaţie a angajatorului era aceea de a renunţa la aplicarea clauzei de neconcurenţă înainte de încetare a contractului de muncă sau odată cu încetarea acestuia. În consecinţă, recurenta a respectat clauza prevăzută la art.1 din Actul adiţional la Contractul individual de muncă nr.19392 din 24.06.2005. Nu are relevanţă în prezenta cauză faptul că pârâtul a avut posibilitatea de a se angaja la alte firme întrucât intimatul pârât ştia de intenţia angajatorului de a renunţa la aplicarea clauzei de neconcurenţă la data de 3.11.2007 când a primit notificarea sau la data de 7.12.2007 când a semnat de primirea notificării. Deşi societatea recurentă a renunţat la aplicarea clauzei de neconcurenţă, dintr-o eroare de comunicare între departamente intimatul a rămas în evidenţa departamentului de resort cu atribuţii de plată a sumelor cu titlu de clauză de neconcurenţă, fapt care a dus la virarea eronată în contul bancar al acestuia a unei sume de 7960 lei. Prin adresa nr.409/22.07.2008 recurenta l-a notificat pe intimat pentru reţinerea de bună voie a sumei încasată necuvenit în perioada decembrie 2007 - iunie 2008 însă acesta nu a dat curs solicitării societăţii. Astfel, conf.art.272 din Codul muncii, pârâtul datorează societăţii recurente suma de 7960 lei încasată necuvenit cu titlu de clauză de neconcurenţă. În ceea ce priveşte cererea reconvenţională formulată de pârâtul reclamant -U. G. T. instanţa apreciază că este nefondată pentru următoarele considerente: Este adevărat că potrivit art.1 din actul adiţional la contractul individual de muncă al pârâtului, angajatorul avea obligaţia de a plăti acestuia o indemnizaţie lunară de 50% din media veniturilor salariale brute pe întreaga perioadă de validitate a acestei obligaţii de neconcurenţă numai în cazul în care acesta nu îl exonerează pe salariat de obligaţia sa de neconcurenţă. Cum recurenta a înţeles să renunţe la aplicarea clauzei de neconcurenţă înainte de data încetării contractului individual de muncă al pârâtului aceasta nu are nici o obligaţie de a plăti indemnizaţie pe toată durata de 1 an prev.de actul adiţional contrar celor reţinute de instanţa de fond. Pentru aceste considerente, este incident motivul de recurs prev.de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, sens în care va admite recursul declarat de reclamanta S.C. B. S.R.L. G împotriva sentinţei civile nr. 1495/24.11.2008 pronunţată de T r i b u n a l u l G a l a ţ i în dosarul nr(...). Va modifica în tot sentinţa civilă nr.1495/24.11.2008 a T r i b u n a l u l u i G a l a ţ i, şi în rejudecare: Va admite acţiunea formulată de reclamanta S.C. B. S.R.L. G şi va obligă pe pârâtul U. G. T. să plătească reclamantei suma de 7960 lei încasată necuvenit cu titlu de clauză de neconcurenţă. Va respinge cererea reconvenţională formulată de pârâtul U. G. T., ca nefondată. PENTRU ACESTE MOTIVE, D E C I D E Admite recursul declarat de reclamanta S.C. B. S.R.L. cu sediul în G,(...), jud.G împotriva sentinţei civile nr. 1495/24.11.2008 pronunţată de T r i b u n a l u l G a l a ţ i în dosarul nr(...). Modifică în tot sentinţa civilă nr.1495/24.11.2008 a T r i b u n a l u l u i G a l a ţ i, şi în rejudecare: Admite acţiunea formulată de reclamanta S.C. B. S.R.L. G. Obligă pe pârâtul U. G. T. să plătească reclamantei suma de 7960 lei încasată necuvenit cu titlu de clauză de neconcurenţă. Respinge cererea reconvenţională formulată de pârâtul U. G. T., ca nefondată. IREVOCABILĂ. Pronunţată în şedinţa publică din 19 Octombrie 2009. Preşedinte, (...) (...) Judecător, (...) (...) Judecător, (...) (...) Grefier, (...) (...) S. dec.jud.M.D./10.11.2009 Tehnored.S.C./ 4 ex./ 17 O. 2009 Fond:R.E.-A.T. Asistenţi jud.C.E.-N.-A.E. Com. 2 ex.părţi/
Litigiu de munca. Despagubire. Recurs
Hotararea nr. 981/R din data 2009-10-19
Pronuntata de Curtea de Apel Galati
ÎN NUMELE LEGII