R O M Â N I A CURTEA DE A P E L B A C Ă U SECŢIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE DECIZIE Nr. 933 Şedinţa publică de la 21 T. 2009 Completul compus din: PREŞEDINTE – (...) (...) – JUDECĂTOR (...) (...) – JUDECĂTOR (...) (...) – JUDECĂTOR GREFIER – U. D. &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& La ordine a venit spre soluţionare recursul civil formulat de pârâta S.C. E. S.A. – P. GRUP împotriva sentinţei civile nr. 350 din 03.03.2009 pronunţată de T r i b u n a l u l B a c ă u în dosarul nr(...). La apelul nominal făcut în şedinţă publică, a răspuns avocat E. B. pentru recurenta – pârâtă, lipsă fiind celelalte părţi. Procedura legal îndeplinită. S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, după care: Avocat E. B. pentru recurenta – pârâtă solicită lăsarea cauzei pentru a doua strigare având în vedere că intimata – reclamantă şi apărătorul acesteia nu sunt prezenţi. Faţă de solicitarea făcută de apărătorul recurentei – instanţa dispune lăsarea cauzei pentru a doua strigare. La a doua strigare făcută în şedinţă publică, a răspuns avocat E. T. cu delegaţie comună aflată la fl. 12 dosar pentru recurenta – pârâtă şi avocat D. E. pentru intimata – reclamantă. La solicitarea instanţei părţile arată că nu mai au alte cereri de formulat. Nemaifiind chestiuni prealabile de formulat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pentru dezbateri. Avocat E. T. pentru recurenta – pârâtă având cuvântul solicită admiterea recursului aşa cum a fost motivat, casarea hotărârii instanţei de fond şi respingerea acţiunii ca nefondată. Arată că instanţa de fond a admis în parte acţiunea, prin decizie intimata a fost integrată la Sucursala iar urmare acestui fapt s-a dispus modificarea salariului de bază, a fost admisă în parte acţiunea şi obligată recurenta la plata diferenţei de salariu. A mai arătat că această decizie contravine prevederilor art. 41 din Codul muncii, care prevede că, contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părţilor, iar intimata a luat cunoştinţă de modificarea salarială odată cu disponibilizarea, dar aceasta pe perioada lucrată a primit salariu, fluturaşul , şi a semnat statul de plată. In ce priveşte al doilea motiv de recurs precum că intimatei i s-a modificat unilateral salariul , chiar intimata a recunoscut că a fost mutată de la o societate la alta pe un alt post. Mai arată că cel de-al treilea motiv de recurs critica adusă hotărârii instanţei de fond vizează acordarea a mai mult decât a fost cerut, precum şi faptul că aceasta cuprinde dispoziţii contradictorii. Avocat D. E. pentru intimata – reclamantă având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat. Arată că conform prevederilor art. 283 lit. c cod pr.civilă cererile pot fi formulate în 3 ani pentru plata drepturilor salariale, decizia nu a fost comunicată şi nu conţine nicio dată. La fost au fost solicitate să se depună la dosar statele de plată, dar nu au fost depuse nici un act afirmându-se că salariul este virat pe card şi nu a fost semnat nici un act pentru drepturile salariale. Mai arată că instanţa de fond a obligat recurenta la plata diferenţelor salariale reactualizate la data plăţii, au fost depuse înscrisuri care fac referire la delegarea angajatei şi nicidecum la modificarea salariului iar actul adiţional la contractul individual de muncă nu face referire la diminuarea salariului, iar sporurile de aplică ulterior. Mai arată că decizia nr. 220 aflată la fl. 6 dosar fond are un spaţiu gol la data emiterii iar în recurs aceiaşi decizie este modificată. Recurenta a recunoscut că nu a achitat nicio sumă aşa cum rezultă din tabelul aflat la dosar şi se consideră că aceste calcule sunt greşite întrucât nu au fost trecute indexările la orele suplimentare ce figurează cu minus, iar un angajat poate figura cu ore efectuate sau cu cele suplimentare. In concluzie solicită respingerea recursului ca nefondat, solicită cheltuieli de judecată şi depune concluzii scrise. S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare. C U R T E A -deliberând- Asupra recursului civil de faţă, constată următoarele : Prin sentinţa civilă nr. 350 din 3 martie 2009 a T r i b u n a l u l u i B a c ă u s-a admis în parte acţiunea având ca obiect drepturi băneşti formulate de reclamanta I. O. în contradictor cu pârâţii S.C. E. S.A. – Zona de operare M şi S.C. E. S.A. – P. Grup B şi a fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 24.644,08 lei reprezentând diferenţe salariale reactualizate fiind respins ca nefondat capătul de cerere privind daunele morale. Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut că prin cererea introductivă reclamanta a chemat în judecată pârâta pentru a fi obligată la plata sumei de 92.123 lei din care 8.090 lei diferenţă salariu pentru perioada 1 aprilie 2005 – 25 martie 2008, 2.180 lei diferenţă spor vechime pentru 1 aprilie 2006 – 25 martie 2008, 1.000 lei diferenţă lucru sistematic peste program pentru perioada 1 aprilie 2006 – 25 martie 2008, 800 lei diferenţă ore suplimentare pentru perioada 1 aprilie 2006 – 25 martie 2008, 3.300 lei diferenţă concediu de odihnă pentru perioada 1 aprilie 2006 – 25 martie 2008, 529 lei diferenţă preaviz, 4044 lei diferenţă bonus mobilizare pentru perioada 1 aprilie 2006 – 25 martie 2008, 2.180 lei indexare 2007 – 2008 şi daune morale în cuantum de 10.000 lei. S-a reţinut că reclamanta a fost angajată la S.C. E. – Sucursala M până la data de 14 martie 2008 când a fost disponibilizată prin decizia nr. 138, iar anterior prin decizia nr. 220/1 aprilie 2006 s-a dispus în mod unilateral de către S.C. E. S.A. Sucursala M modificarea salariului de bază de la 2.236 lei la 1.900 lei. S-a apreciat, de instanţa de fond că această ultimă decizie contravine prevederilor art. 41 din Codul muncii care prevăd că nu poate fi modificat contractul individual de muncă decât prin acordul părţilor şi că, în aceste condiţii, reclamantei i se cuvin drepturile salariale prevăzute de contractul de muncă iniţial. De asemenea, s-a considerat că în perioada 1 aprilie 2006 şi până la data disponibilizării 25 martie 2008 reclamanta a primit drepturi salariale diminuate în mod nelegal de pârâtă. Impotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta S.C. E. S.A.B, recursul fiind declarat şi motivat în termen şi scutit de plata taxei de timbru conform art. 15 lit. a din Legea 146/1997. In motivarea recursului se arată, în esenţă, că sentinţa este netemeinică şi nelegală deoarece instanţa a apreciat asupra deciziei 220/1 aprilie 2006 că ar fi nelegală deşi nu a fost investită cu verificarea acesteia ( situaţie în care ar fi trebuit verificat termenul în care se putea contesta decizia. Susţine recurenta că în mod nelegal s-a apreciat situaţia de fapt întrucât, intimata nu a mai ocupat funcţia de şef serviciu, pentru a beneficia şi de un spor la salariu, ca urmare a restrângerii activităţii Sucursalei E. M. De asemenea, a arătat recurenta că instanţa a acordat mai mult decât s-a cerut, intimata solicitând în total suma de 22.123 lei, iar instanţa i-a acordat 24.544,08 lei. Examinând cauza sub aspectul motivelor de recurs Curtea de Apel reţine următoarele : Recurenta este nemulţumită de faptul că instanţa de fond a apreciat ca nelegală decizia nr. 220 din 1 aprilie 2006, deşi nu a fost investită în acest sens. Se va aprecia însă că, deşi instanţa de fond nu a fost investită cu verificarea legalităţii deciziei menţionate, putea aprecia asupra acesteia, atât timp cât dispoziţiile acesteia, de reducere a salariului al intimatei au cauzat acesteia un prejudiciu, instanţa trebuind a se pronunţa asupra îndreptăţirii intimatei la plata salariului stabilit în contractul individual de muncă sau cel diminuat în baza deciziei în discuţie. Deoarece în cauză nu a fost contestată decizia nr. 220/1 aprilie 2006 emisă de recurentă, nu se pot face discuţii nici cu privire la termenul în care se putea formula o astfel de contestaţie. Conform deciziei nr. 220 din 2006 ( fără dată certă – aflată în copie la fila 6 dosar de fond) începând cu data de 1 aprilie 2006 intimata I. O. s-a eliberat din funcţia de şef serviciu financiar – Sucursala E. M fiind trecută cu locul de muncă în cadrul Sucursalei E. M – Serviciul Financiar în funcţia de economist în industrie cu un salariu de bază de 1.900 lei. La art. 3 din decizie se prevede că serviciul Resurse Umane E. M va încheia actul adiţional la contractul individual de muncă pentru modificarea clauzelor contractuale potrivit noilor atribuţii. Or, în cauză nu s-a făcut dovada încheierii unui act adiţional la contractul de muncă al intimatei care să modifice clauzele contractuale şi să reprezinte acordul de voinţă al ambelor părţi. De aceea se va aprecia, că în mod nelegal intimatei i s-a redus salariul, dispoziţiile deciziei nr. 220 fiind în contradicţie cu prevederile art. 41 din Codul muncii, care prevăd că poate fi modificat contractul individual de muncă, numai prin acordul părţilor. Se va aprecia, astfel că în mod corect a reţinut situaţia instanţa de fond, nefiind întemeiate motivele de recurs formulate de recurentă. Referitor la ultimul motiv de recurs se va aprecia că nici acesta nu va putea fi reţinut deoarece instanţa nu a acordat mai mult decât s-a cerut, intimata – reclamantă solicitând prin acţiunea introductivă suma totală de 32.123 lei. In considerarea celor reţinute anterior, Curtea de Apel în baza art. 3041 cod pr.civilă va respinge recursul ca nefondat. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâta S.C. E. S.A. – P. GRUP cu sediul în B, sector 1,(...), .37, .8, împotriva sentinţei civile nr. 350 din 03.03.2009 pronunţată de T r i b u n a l u l B a c ă u în dosarul nr(...). Obligă recurentul să achite intimatei – reclamante suma de 2.500 lei reprezentând cheltuieli de judecată. Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 21.09.2009. PREŞEDINTE, JUDECĂTORI, (...) (...) (...) (...) (...) (...) GREFIER, U. D. Red.sent. N. A., E. C.P. Red.d.r. D.P. U..ct/5 ex. 30.09.2009
Drepturi banesti. Recurs
Hotararea nr. 933 din data 2009-09-21
Pronuntata de Curtea de Apel Bacau