Cabinet avocat Dreptul muncii

DOSAR NR(...) (Număr în format vechi 2842/2008)

R O M Â N I A

CURTEA DE A P E L B U C U R E Ş T I

SECŢIA A VII-A CIVILĂ ŞI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR.1631/R

Şedinţa publică din 16.03.2009

Curtea constituită din:

Preşedinte: (...) C (...)

Judecător: (...) (...)

Judecător: (...) H. (...)

Grefier: J. S. N.

Pe rol fiind, soluţionarea recursului formulat de către recurenta S.C. D. E. N. T. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr.917 din data de 07.02.2008 pronunţată de T r i b u n a l u l B u c u r e ş t i-Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, în dosarul nr.31667/3/LM/2007, în contradictoriu cu intimatul E. E., având ca obiect „drepturi băneşti”.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, a răspuns intimatul prin avocat D. E. ce depune împuternicire avocaţială nr.36418/06.03.2009, lipsind recurenta S.C. D. E. N. T. S.R.L.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează că dosarul a fost repus pe rol, în urma cererii formulată de recurenta S.C. D. E. N. T. S.R.L., la data de 11.02.2009.

Nemaifiind cereri de formulat, excepţii de invocat şi probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată şi acordă avocatului intimatului cuvântul în combaterea recursului.

Intimatul, prin avocat solicită respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca temeinică şi legală a sentinţei recurate. Se arată că recurenta S.C. D. E. N. T. S.R.L. a fost de acord să plătească intimatului, conform actului adiţional la contractul individual de muncă, salarii compensatorii, hotărârea instanţei de fond fiind şi executată.

Curtea reţine cauza în pronunţare.

C U R T E A

Deliberând asupra recursului civil de faţă constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr.917/07.02.2008, pronunţată în dosarul nr(...), T r i b u n a l u l B u c u r e ş t i - Secţia a VIII a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, a admis acţiunea formulată de reclamantul E. E., în contradictoriu cu SC D. Ville Management & T. SRL, a obligat pârâta la plata către reclamant a unei plăţi compensatorii în cuantum de opt salarii de încadrare, a luat act că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată şi a respins cererea pârâtei privind cheltuielile de judecată ca nefondată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că noţiunea de încetare a contractului la iniţiativa oricăreia dintre părţi, ce figurează în actul adiţional, este foarte cuprinzătoare şi nu trebuie exclusă încetarea
contractului individual de muncă în baza art. 55 lit. b) Codul muncii, aşa cum afirmă pârâta.

Şi în situaţia încetării contractului prin acord, iniţiativa în vederea încetării aparţine uneia dintre părţi, în speţă, provine de la salariat.

În condiţiile în care la încheierea actului adiţional aplicarea prevederilor sale nu a fost limitată, instanţa nu poate proceda la restrângerea sferei sale de aplicare.

Deşi în întâmpinare se face vorbire îndeosebi de concedierea din motive neimputabile, instanţa a observat că aceasta este o situaţie distinctă în actul adiţional, ce nu este incidenţă în speţă.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs motivat în termen legal pârâta SC D. Ville Management & T. SRL., criticând soluţia pentru motive ce nu au fost încadrate în drept, dar a căror dezvoltare face posibilă încadrarea lor în dispoziţiile art. 304 pct. 8 C. pr. civ.

În motivarea recursului se arată că instanţa a interpretat greşit actul ce stă la baza pretenţiilor reclamantului. Astfel, actul adiţional la contractul individual de muncă încheiat sub nr. 885 la 13.02.2007 a fost interpretat greşit de către instanţă. După două luni de la încheierea contractului individual de muncă s-a încheiat actul adiţional.

Sintagma „la iniţiativa oricăreia dintre părţi” nu cuprindea, în accepţiunea actului adiţional invocat, şi situaţia reclamantului din acest dosar. Instanţa nu a îngăduit administrarea probelor cu interogatoriu şi martori, care ar fi avut o înrâurire hotărâtoare in cauză, deşi aceste probe au fost solicitate cu respectarea termenelor procedurale. Ca martori recurenta dorea să fie citaţi oricare dintre cei 70 de angajaţi ai firmei care cunosc la fel de bine ca şi reclamantul motivaţia încheierii actului adiţional. Recurenta consideră că respingerea acestor probe nu se justifica deoarece actul în cauză este un înscris sub semnătura privata, iar părţile pot dovedi şi alte aspecte care nu sunt clar cuprinse de acesta, care necesita lămuriri sau care se pot interpreta, forma şi natura înscrisului permitea administrarea probelor solicitate de pârâtă.

Intimatul-reclamant nu a formulat întâmpinare.

În recurs nu s-au administrat probe.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea apreciază recursul formulat ca nefiind fondat, considerentele avute în vedere fiind următoarele:

Reclamantul a învestit instanţa în prezenta cauză cu o cerere prin care a solicitat obligarea pârâtei la plata salariilor compensatorii, conform prevederilor din actul adiţional la contractul individual de muncă nr. 885/13.02.2007.

Principiul fundamental potrivit căruia convenţiile legale făcute au putere de lege între părţile contractante statuat de art. 969 alin. 1 Cod civil este reluat şi prin dispoziţiile art. 8 alin. 1 Codul muncii, astfel că în mod corect cererea reclamantului, întemeiată pe prevederile fără echivoc de contractul său de muncă, a fost găsită întemeiată de către tribunal.

Proba testimonială a fost găsită neconcludentă deoarece, în cauză dispoziţiile martorilor nu pot avea relevanţă peste cuprinsul prevederilor contractului încheiat între părţi.

Interpretarea propusă de către recurent, în sensul că sintagma „la iniţiativa oricăreia dintre părţi„ nu cuprindea şi situaţia încetării contractului individual de muncă în baza art. 55 lit. b) Codul muncii, nu poate fi primită, întrucât din cuprinsul actului adiţional nu rezultă că aplicarea prevederilor sale a fost limitată

Mai mult, intimatul-reclamant E. E., prezent personal în faţa instanţei de recurs la termenul din 16.03.2009, a arătat că sentinţa atacată a fost executată deja, recurenta plătindu-i suma reprezentând salariile compensatorii solicitate.

Pentru considerentele arătate şi în temeiul art. 312 alin. 1 C. pr. civ., recursul va fi respins, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul formulat de către recurenta S.C. D. E. N. T. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr.917 din data de 07.02.2008 pronunţată de T r i b u n a l u l B u c u r e ş t i-Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, în dosarul nr.31667/3/LM/2007, în contradictoriu cu intimatul E. E., ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 16.03.2009.

Preşedinte Judecător Judecător

N. C M. I. T. H. B. J.

Grefier

J. S. N.

Red.LH/th.red. C.P

2ex-03.04.2009

Jud. fond: D. F.

G. D.