Cabinet avocat Dreptul muncii

R O M Â N I A

CURTEA DE A P E L P I T E Ş T I

SECŢIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE ŞI PENTRU CAUZE CU MINORI ŞI DE FAMILIE

DOSAR NR(...) DECIZIA CIVILĂ NR. 920/R-CM

Şedinţa publică din 12 Mai 2009

Curtea compusă din:

Preşedinte: (...) (...) (...), judecător

Judecător (...) (...)

Judecător (...) H.

Grefier N. T.

S-a luat în examinare, pentru soluţionare, recursul declarat de reclamanta D. D. N., împotriva sentinţei civile nr.935 din 03 noiembrie 2008, pronunţată de T r i b u n a l u l V â l c e a, în dosarul nr(...).

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, au lipsit recurenta-reclamantă şi intimaţii-pârâţi.

Procedura este legal îndeplinită.

Recursul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează că prin serviciul registratură al instanţei, s-au depus la dosar de către recurenta-reclamantă note scrise însoţite de înscrisuri şi de către intimata-pârâtă Poşta Română - Direcţia Regională de Poştă C, concluzii scrise.

Având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă, curtea constată recursul în stare de judecată şi trece la soluţionarea lui.

C U R T E A

Asupra recursului civil de faţă :

Reclamanta D. D. N. a chemat în judecată Compania Naţională Poşta Română SA-Direcţia Regională de Poştă C şi Direcţia Judeţeană de Poştă V pentru a fi obligate la plata muncii prestate în perioada concediului anual de odihnă pe ultimii 3 ani 2005-2008; la acordarea tichetelor de masă pentru fiecare zi în care a lucrat în timpul concediului de odihnă în perioada 2005-2008 şi la plata unor daune morale pentru suprasolicitare neuropsihică şi fizică, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamanta arată că în perioada 5 martie 2004-1 februarie 2008 a fost salariată în cadrul E. C – E. V –Oficiul Poştal P. Mari în funcţia de factor poştal V.. În această perioadă şi-a îndeplinit obligaţiile de serviciu cu bună credinţă dând dovadă de responsabilitate şi profesionalism. A avut un volum mare de muncă pe un traseu M. de 20 km pe care îl parcurgea zilnic, transportând valori şi trimiteri poştale în greutate de aproximativ 20 kg. În toată această perioadă nu a beneficiat de nici o zi de concediu de odihnă. Deşi în fişa de pontaj a figurat în concediu de odihnă, în realitate s-a prezentat zilnic la serviciu întrucât nu avea cine să o înlocuiască.

S-au încălcat astfel disp.art. 139 pct. 2 din Codul muncii care prevede că dreptul la concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunţări sau limitări cât şi art. 139 pct. 1 din Codul muncii.

De asemenea, nu i s-au respectat drepturile prevăzute în art. 41 alin.2 şi art. 53 din Constituţie.

În timpul concediului de odihnă a fost nevoită să meargă la serviciu deoarece nu avea înlocuitor şi primea doar banii pentru concediu de odihnă fără a i se acorda salariul şi fără a i se acorda tichetele de masă prevăzute în contractul colectiv de muncă. T. şi condiţiile de muncă i-au afectat sănătatea.

În continuare, reclamanta analizează conceptul de stres descris în diferite tratate începând cu anul 1936, efectele acestuia asupra organismului uman.

Învederează cum Comisia Europeană a pus în aplicare unele măsuri care au scopul de a garanta securitatea şi sănătatea lucrătorilor.

Prin cererea depusă la 6 octombrie 2008, reclamanta a precizat că solicită plata sumelor cu actualizarea indicilor de inflaţie plus daune morale pentru suprasolicitare fizică şi psihică în cuantum de 10.000 lei. A depus la dosar adeverinţă medicală din care rezultă că este suferindă de scolioză congenitală şi o recomandare din partea dirigintelui poştei.

În urma probelor administrate în cauză, T r i b u n a l u l V â l c e a prin sentinţa civilă nr.935 din 3 noiembrie 2008 a respins acţiunea formulată de reclamantă.

S-a reţinut de instanţa de fond la pronunţarea acestei sentinţe că, în perioada 5 martie 2004-1 februarie 2008 reclamanta a fost salariată în cadrul Oficiului Poştal P. Mari potrivit contractului individual de muncă şi al datelor rezultate din carnetul de muncă.

Nu se contestă de către pârâte că în perioada în care a fost planificată în concediu de odihnă reclamanta a lucrat în mod efectiv.

Din nota de relaţii dată de diriginta poştei, a colegului de serviciu factor poştal E. Ş., urmare a sesizării făcută de către reclamantă după plecarea din unitate (a se vedea în acest sens răspunsul Compania Naţională Poşta Română SA din 9 martie 2008, fila 15 dosar), atât reclamanta cât şi ceilalţi factori poştali, rezultă că în perioada planificării a intra în concediu de odihnă, reclamanta a lucrat efectiv întrucât nu s-a făcut redistribuirea sectorului şi i s-au acordat zile libere atunci când avea nevoie pentru rezolvarea unor probleme personale. E. oficiului poştal pretinde că reclamanta este cea care nu a dorit redistribuirea sectorului, solicitând zile libere atunci când avea nevoie pentru rezolvarea unor probleme personale. Era nemulţumită de funcţia de factor poştal raportată la studiile pe care le are şi în perioada cât a fost angajată la poştă a urmat şi cursurile unei instituţii de învăţământ superior.

Potrivit art. 141 din Codul muncii concediul de odihnă se efectuează în fiecare an. Prin excepţie de la prevederile acestui text, efectuarea concediului în anul următor este permisă numai în cazurile expres prevăzute de lege sau în cazurile prevăzute în contractul colectiv de muncă aplicabil. Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.

Reclamanta nu a făcut dovada că ar fi făcut vreo cerere sau sesizare în toată perioada în care a lucrat pentru că i se refuză acordarea efectivă a zilelor pentru efectuarea concediului de odihnă.

S-a apreciat că nu este întemeiat nici capătul de cerere privind acordarea tichetelor de masă în perioada 2005-2008 pentru zilele când a fost planificată în concediu de odihnă, întrucât aşa cum s-a arătat reclamanta a beneficiat de zile libere respectiv în care nu a lucrat efectiv şi totodată fondurile pentru plata acestor drepturi nu sunt acordate şi pentru perioada concediilor de odihnă.

Începând cu anul 2005 potrivit art.6 din OG nr.542/2005, numărul de tichete de masă ce se acordă angajatului este cel mult egal cu numărul de zile în care este prezent în unitate.

Referitor la cel de-al treilea capăt de cerere privind obligarea pârâtelor la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale pentru suprasolicitare neuropsihică şi fizică, tribunalul a constat că reclamanta nu a făcut dovada niciunui prejudiciu suferit. Îndeplinirea sarcinilor de serviciu, în afara unui birou, purtând asupra sa trimiteri poştale cât şi valori cu o anume greutate, în condiţii de intemperii ale vremii, indiferent dacă traseul este parcurs în mediu V. sau rural, sunt atribuţii prevăzute în fişa postului fiecărui agent poştal.

Pentru munca depusă, agentul poştal are stabilit un salariu plus sporul specific acestei funcţii.

Fiecare activitate presupune şi un anume grad de stres suportat de cel ce o exercită şi se acordă sau nu un spor numai dacă este prevăzut în Contractul colectiv de muncă sau există o dispoziţie legală privind salarizarea persoanelor care ocupă acele posturi.

Referitor la diagnosticul de „scolioză genitală” prezentat de reclamantă, nu a făcut dovada că l-a dobândit ca urmare a îndeplinirii unor sarcini de serviciu date abuziv din partea angajatorului, în timpul serviciului sau îl prezenta şi anterior angajării.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen legal reclamanta D. D. N..

Se arată în motivarea recursului formulat că sentinţa instanţei de fond este nelegală şi netemeinică întrucât, în mod greşit i s-a respins acţiunea formulată fără a se avea în vedere prevederile art.139 pct.2 Codul muncii, potrivit căruia dreptul la concediul de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunţări sau limitări.

Nu s-a făcut dovada că a beneficiat de zile libere în contul zilelor de concediu neefectuate, întrucât nu avea cine să-i acopere munca în perioadele respective, iar pârâta nu a făcut dovada decât că a învoit-o câteva ore.

Pârâta nu a depus la dosar copiile xerox de pe condica de prezentă zilnică şi condica de trimitere corespondenţă recomandată şi de achitare a mandatelor şi pensiilor.

Nu s-a avut în vedere de instanţa de fond că a avut cel mai mare traseu de parcurs faţă de ceilalţi colegi, că traseele nu au fost împărţite în mod echitabil şi nu putea să lipsească nici atunci când avea probleme de sănătate.

Faţă de motivele invocate se solicită admiterea recursului şi modificarea sentinţei instanţei de fond, în sensul admiterii acţiunii aşa cum a fost formulată.

Recursul declarat de reclamantă este nefondat.

Obiectul acţiunii de faţă îl formează obligarea pârâtei-intimate la plata muncii prestate de reclamantă în perioada concediului anual de odihnă pe ultimii 3 ani, 2005-2008, la acordarea tichetelor de masă pentru fiecare zi în care a lucrat în timpul concediului de odihnă şi a daunelor morale.

Întra-adevăr, potrivit art.139 Codul muncii, dreptul la concediul de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaţilor şi nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunţări sau limitări.

În baza art.141 Cod pr.civilă, concediul de odihnă se efectuează în fiecare an. Prin excepţie, efectuarea concediului în anul următor este permisă numai în cazurile expres prevăzute de lege sau în cazurile prevăzute în contractul colectiv de muncă aplicabil.

Angajatorul este obligat să acorde concediul până la sfârşitul anului următor tuturor salariaţilor care, într-un an calendaristic, nu au efectuat integral concediul de odihnă la care aveau dreptul.

Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.

În speţă, reclamanta pretinde că nu a efectuat concediul de odihnă în perioada ultimilor trei ani 2005-2008.

Din nota de relaţii dată de diriginta poştei unde a lucrat reclamanta, rezultă că aceasta, cât şi ceilalţi factori poştali, în perioada planificării concediului de odihnă a lucrat efectiv şi i s-au acorda zile libere atunci când avea nevoie pentru rezolvarea unor probleme personale.

Cu adresa nr.101/944/199.03.2008, Compania Naţională Poşta Română SA a comunicat reclamantei că cele 4 distanţe de distribuire din cadrul OP P. Mari au fost împărţite în mod echitabil şi justificat între factorii poştali care deserveau această unitate.

Reclamanta nu a făcut dovada că în perioada pentru care solicită drepturile de concediu ar fi făcut vreo cerere şi că i s-a refuzat acordarea zilelor pentru efectuarea concediului de odihnă.

În situaţia în care aceasta nu a efectuat concediul în cursul unui an avea posibilitatea de a efectua concediul până la sfârşitul anului următor.

Reclamanta nu a făcut dovada nici că, chiar dacă nu a efectuat concediul în perioada planificată şi şi-a luat ulterior zile libere i s-a diminuat în vreun fel salariul, de unde rezultă că avea posibilitatea de a-şi lua zile libere din concediul neefectuat.

Întrucât, potrivit art.141 alin.4 Codul muncii, aşa cum s-a arătat mai sus, compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă, aceasta nu mai poate solicita compensarea în bani a concediului anual în perioada anilor 2005-2007, putând solicita numai efectuarea acestuia pentru perioada anului 2008.

De altfel, contestatoarea nu a încasat indemnizaţia privind concediul de odihnă, însă, în toată perioada cât a lucrat a fost retribuită pentru munca depusă.

Pârâta a făcut dovada că reclamanta urma ca pentru zilele de concediu de odihnă să-şi ia liber, ori de câte ori era necesar, pentru rezolvarea unor probleme personale.

Aceeaşi este situaţia şi în cadrul tichetelor de masă care i-au fost acordate pentru perioada în care a lucrat efectiv la unitate.

Potrivit art.6 din OG nr.542/2005, numărul de tichete de masă ce se acordă angajatului este cel mult egal cu numărul de zile în care este prezent în unitate. Or, în perioada cât era planificată în concediul de odihnă fondurile pentru plata acestor drepturi nu sunt acordate, reclamanta având posibilitatea de a-şi lua zile libere în compensare, zile pentru care primea tichete de masă.

Întrucât şi ceilalţi colegi ai contestatoarei au depus o notă de relaţii la dosar în care au arătat că în perioada concediului de odihnă toţi îşi efectuau cursele fără redistribuire a sectorului celui care era plecat şi şi-au luat zile libere la cerere pentru rezolvarea unor probleme personale, aceasta fiind practica, nu se poate pretinde că reclamanta trebuie să fie retribuită pentru perioada concediului de odihnă.

Sentinţa pronunţată de instanţa de fond, prin care i s-a respins acţiunea formulată este astfel legală şi temeinică, motiv pentru care, în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă, recursul declarat împotriva acesteia este nefondat şi urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta D. D. N., împotriva sentinţei civile nr.935 din 03 noiembrie 2008, pronunţată de T r i b u n a l u l V â l c e a, în dosarul nr(...).

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 mai 2009, la Curtea de A p e l P i t e ş t i - Secţia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie.

N.S.P. L.T. P.G.

Grefier,

15.05.2009

Red..PG

EM/2 ex.

Jud.fond.N.N.

G.E.