Cabinet avocat Dreptul muncii

R O M Â N I A

CURTEA DE A P E L I A Ş I

SECŢIA LITIGII DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 562

Şedinţa publică de la 19 Mai 2009

Completul compus din:

PREŞEDINTE (...) (...)

Judecător (...) (...)

Judecător (...) (...) N.

Grefier J. E.

Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul formulat de SC N. SRL V împotriva sentinţei civile nr. 108 din 22.01.2009 a T r i b u n a l u l u i V a s l u i )dosar nr(...)), intimată fiind E. N..

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la prim termen şi că prin serviciul registratură s-au depus la dosar întâmpinare şi înscrisuri, într-un singur exemplar, de către intimata E. N.. S-a solicitat judecata în lipsă.

Instanţa constată că recursul este formulat în termen şi motivat şi că întâmpinarea formulată de către intimata E. N. este depusă într-un sigur exemplar şi că nu există duplicat pentru comunicare recurentei. Având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă, mai constată recursul în stare de judecată şi rămâne în pronunţare cu privire la acesta.

După deliberare,

CURTEA DE APEL,

Asupra recursului de faţă :

Prin cererea formulată la data de 24.10.2008 şi înregistrată sub nr(...) pe rolul T r i b u n a l u l u i V a s l u i, contestatoarea E. N. a solicitat anularea deciziei nedatate si nenumerotate emisă de către intimata S.C”N.”S.R.L, prin care i s-a desfăcut disciplinar contractul individual de muncă începând cu data de 10.10.2008.

În motivare, s-a arătat de către contestatoare faptul că i s-a desfăcut contractul individual de muncă, deşi se afla în incapacitate temporară de muncă.

La termenul de judecată din data de 20.11.2008, contestatoarea si-a completat acţiunea, în temeiul prevederilor art. 132 Cod.proc.civilă, în sensul că a solicitat, pe lângă anularea deciziei prin care i s-a desfăcut contractul individual de muncă, şi plata indemnizaţiei corespunzătoare concediului medical efectuat în perioada 4.10.2008- 31.10.2008, precum şi compensarea în bani a concediului de

odihnă neefectuat în perioada 15.03.2008.- 4.10.2008, cât a lucrat la societatea intimată.

În susţinerea cererii sale, contestatoarea a depus la dosar certificatele de concediu medical nr. (...) şi (...).

Legal citată, intimata nu a depus întâmpinare. La ultimul termen de judecată, s-a prezentat reprezentantul legal al intimatei, care a învederat faptul că a desfăcut contractul individual de muncă al contestatoarei deoarece a constatat o lipsă în gestiunea acesteia , dar cu prilejul desfacerii contractului de muncă nu a fost efectuată o cercetare disciplinară prealabilă.

Totodată, reprezentantul legal al intimatei a depus la dosar decizia contestată, precum şi un înscris emis de către ITM V.

Prin sentinţa civilă nr. 108 din 22 ianuarie 2009, T r i b u n a l u l V a s l u i a admis contestaţia formulată de către contestatoarea E. N., a anulat decizia de desfacere a contractului de muncă emisă la data de 10.10.2008 de către intimata SC „N.” SRL, intimata fiind obligată la plata către contestatoare a drepturilor salariale constând în compensarea în bani a concediului de odihnă corespunzător anului 2008, aferent perioadei lucrate, precum şi a indemnizaţiei de concediu medical, aferentă perioadei 4.10.2008 – 31.10.2008.

Pentru a se pronunţa astfel , prima instanţă a reţinut următoarea situaţie de fapt:

Contestatoarea E. N. a fost salariată, ocupând postul de gestionar, în cadrul intimatei S.C”N.”S.R.L începând cu data de 15.03.2008, după cum reiese din contractul individual de muncă nr. (...)- fila 3.

Contestatoarei E. N., în temeiul prevederilor art. 61 lit.a) din Codul muncii, i s-a desfăcut disciplinar contractul individual de muncă începând cu data de 10.10.2008 pe considerentul că aceasta a lipsit nemotivat de la serviciu începând cu data de 1.10.2008.

Din cuprinsul celor două certificate medicale depuse de către intimată, respectiv certificatele având seria (...), nr. (...), seria (...), nr. (...), rezultă faptul că contestatoarea în perioada 4.10.2008- 31.10.2008, deci si la data desfacerii contractului individual de muncă, 10.10.2008, s-a aflat în concediu medical, fiind încălcate prevederile art. 60 al.1 lit.a) din Codul muncii. Pe de altă parte, concedierea disciplinară a contestatoarei s-a dispus fără a se efectua în prealabil o cercetare disciplinară, după cum impun prevederile art. 267 din Codul muncii coroborate cu prevederile art. 63 al. 1 din acelaşi act normativ, aspect care a fost recunoscut si de către reprezentantul legal al intimatei la ultimul termen de judecată.

Referitor la capătul de cerere privind obligarea intimatei la plata indemnizaţiei de concediu medical corespunzătoare perioadei 4.10.2008-31.10.2008, prima instanţă a reţinut că aceasta este întemeiat avându-se în vedere faptul că din cuprinsul celor două certificate medicale depuse la dosarul prezentei cauze, respectiv seria (...), nr. (...), seria (...), nr. (...), reiese faptul că în perioada mai sus arătată contestatoarea s-a aflat în incapacitate temporară de muncă, iar decizia de desfacere a concediului medical va fi anulată pentru considerentele expuse anterior.

În ceea ce priveşte capătul de cerere referitor la compensarea de bani a concediului de odihnă neefectuat începând din data de 15.03.2008, corespunzător perioadei efectiv lucrate, s-a reţinut că şi acesta este întemeiat deoarece, după cum reiese si din adresa nr. 12.255/24.11.2008 emisă de ITM V, contestatoarea în anul 2008 nu a beneficiat de concediu de odihnă.

Împotriva acestei sentinţe civile a formulat recurs SC „N.” S.R.L. V, considerând-o ca fiind nelegală şi netemeinică pentru următoarele motive:

În mod greşit prima instanţă a constatat nulitatea deciziei de concediere având în vedere faptul că cercetarea prealabilă a fost efectuată la momentul întocmirii inventarului, iar ulterior contestatoarea nu s-a mai prezentat la serviciu pentru a da notă explicativă cu privire la lipsurile în gestiune.

Se mai arată că certificatele de concediu medical nu au fost aduse la cunoştinţa reprezentanţilor societăţii.

Se mai arată că, deşi prima instanţă a obligat recurenta la reintegrarea contestatoarei, în mod greşit şi cu încălcarea disp.art.141 alin.4 din Codul muncii, a obligat societatea şi la compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat.

Recurenta mai arată că, pentru aceleaşi considerente se impune şi respingerea cererii intimatei de obligare la plata indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă.

Intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca fiind nefondat.

Analizând recursul formulat de SC „N.” S.R.L. V, prin prisma motivelor de recurs invocate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, se reţine că acesta este în parte fondat pentru următoarele considerente:

Având în vedere faptul că decizia de concediere contestată a fost emisă pe durată incapacităţii temporare de muncă, stabilită prin certificate medicale emise conform legii, în mod corect şi potrivit disp.art.60 alin.1 lit.a) din Codul muncii, prima instanţă a constatat nulitatea acesteia.

Se mai reţine că, în temeiul disp.art.78 alin.1 din Codul muncii şi potrivit disp.art.2 alin.12 lit.a) şi art.12.A din O.U.G. nr.158/2005, în mod corect prima instanţă a obligat angajatorul-recurent şi la plata indemnizaţiei pentru incapacitate de muncă pentru perioadele menţionate în certificatele medicale seria (...) nr.(...) şi nr.(...).

În raport cu modul de soluţionare a capătului de cerere principal şi în temeiul disp.art.141 alin.4 din Codul muncii, care prevede că este permisă compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat numai în situaţia încetării contractului individual de muncă, se reţine însă ca fiind nefondat capătul de cerere privind compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat în anul 2008.

Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.2 din Codul muncii, se va admite recursul formulat de SC „N.” S.R.L. V şi se va modifica în parte sentinţa pronunţată de prima instanţă, în sensul de a se respinge cererea contestatoarei privind compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat în anul 2008, aferent perioadei lucrate, menţinându-se restul dispoziţiilor sentinţei recurate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul formulat de SC „N.” S.R.L. V împotriva sentinţei civile nr. 108 din 22 ianuarie 2009 a T r i b u n a l u l u i V a s l u i, sentinţă pe care o modifică în parte, în sensul că:

Respinge cererea contestatoarei privind compensarea în bani a concediului de odihnă corespunzător anului 2008, aferent perioadei lucrate.

Menţine restul dispoziţiilor sentinţei recurate care nu contravin prezentei decizii.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 19.05.2009.

PREŞEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

B.C. M.C. M.N.C. GREFIER,

P.I.

Red./Tehnored.: M.C.;

2 ex.-17.06.2009;

Jud.fond:- T r i b u n a l u l V a s l u i:-E. M.- N.;

- I. E..