• Tel. 0737.043.144 si 0722.415.993
  • Luni-Vineri 10:00-18:00


Contencios administrativ si fiscal. Litigiu privind functionarii publici (Legea 188/1999). Recurs

Hotararea nr. 1180 din data 2008-05-28
Pronuntata de Curtea de Apel Craiova

R O M Â N I A

CURTEA DE A P E L C R A I O V A

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 1180

Şedinţa publică de la 28 Mai 2008

Completul compus din:

PREŞEDINTE: - (...) (...) - Judecător

- (...) (...) - Judecător

- (...) (...) – Preşedinte Secţie

Grefier: - N. J.

 

E.     

 

S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta E. E. N., împotriva sentinţei numărul 132 din data de 31 ianuarie 2008, pronunţată de T r i b u n a l u l M e h e d i n ţ i, în dosarul nr(...).

La apelul nominal au lipsit recurenta reclamantă E. E. N. şi intimaţii pârâţi Primăria H. prin Primar O. B. H. şi Consiliul Local H..

Procedura legal îndeplinită.

S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursul a fost declarat în termenul legal, că s-a depus la instanţa a cărei hotărâre se atacă, potrivit art. 302 c.p.c. şi este scutit de taxa de timbru.

S-a arătat că intimaţii pârâţi nu au depus întâmpinare.

Curtea, apreciind cauza în stare de soluţionare, a trecut la deliberări;     

 

C U R T E A

 

Asupra recursului de faţă;

Prin acţiunea înregistrată la T r i b u n a l u l M e h e d i n ţ i, reclamanta E. E. N. a chemat în judecată pe pârâţii Primăria H. prin Primar O. B., Consiliul Local H., pentru ca prin sentinţa ce se va pronunţa să fie obligaţi la plata sporului de mobilitate şi confidenţialitate în procent la 25%, din salariul de încadrare calculat la salariul de bază, din Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, coroborat cu art. 45 alin. 19 din Statutul profesiei de consilier, începând cu data de 04.04.2006 până în prezent şi în continuare pe toată durata în care vor exista raporturi de serviciu, actualizate la data plăţii cu indicele de inflaţie aferent.

În motivarea acţiunii, se arată că activitatea consilierilor juridici se desfăşoară în proporţie de 80% în afara instituţiei, deci obligaţiile de serviciu nu se realizează într-un loc stabil de muncă, ci la instanţele judecătoreşti din judeţ şi din ţară sau la alte instituţii pentru reprezentare şi documentare.

Se invocă Statutul profesiei de consilier juridic, respectiv art. 60, 25,26,45 privind obligaţiile şi drepturile consilierilor juridici.

Mai arată că potrivit art. 93 din Legea nr. 188/1999 republicată, dispoziţiile prezentei legi se compensează cu prevederile legislaţiei muncii, iar acordarea sporului de 25% se circumscrise principiului dreptului la egalitate de şase consfinţit prin dispoz. art. 39 al. 1 lit.,d din legea 53/2003 ( Codul muncii) şi art. 29 alin. 2 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, conform căruia „ funcţionarii publici beneficiază de prime şi alte drepturi salariale, în condiţiile legii”.

Pârâţii nu au formulat întâmpinare şi nu au invocat probe în apărare.

Prin sentinţa nr. 132 din 31 ianuarie2008, pronunţată în dosarul nr(...), T r i b u n a l u l M e h e d i n ţ i a respins în parte acţiunea reclamantei.

În considerentele sentinţei s-a reţinut că, activitatea funcţionarilor publici cum este cazul reclamantului nu se desfăşoară pe baza unui contract individual de muncă, aceştia fiind numiţi în funcţii publice cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici prin actul administrativ al primarului în care se înscrie salariul de încadrare precum şi celelalte sporuri prevăzute de legislaţia în vigoare.

Nu pot fi invocate prevederile art. 25 din C. muncii, deoarece clauza de mobilitate nu este prevăzută în actul administrativ de numire în funcţie al reclamantului iar pârâţii nu au convenit cu acesta să beneficieze de prestaţii suplimentare în bani sau în natură.

Pentru orele lucrate peste programul de lucru, deci în afara celor 8 ore prevăzute de Codul muncii, reclamantul primeşte un spor de dispozitiv de 25 % aplicat la salariul de încadrare iar pentru zilele în care este ofiţer de serviciu pe instituţie primeşte zile libere.

Nici prevederile art. 26 din C. N. referitoare la clauza de confidenţialitate nu pot fi aplicate reclamantului deoarece Regulamentul de ordine Interioară şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului de specialitate al primarului nu prevăd o astfel de clauză.

Funcţionarii publici au obligaţia conform art. 45 din legea 188/1999 „să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu precum şi de confidenţialitatea în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care iau cunoştinţă în exercitarea funcţiei publice, în condiţiile legii, cu excepţia informaţiilor de interes public”, fără a se preciza că pentru această prevedere legală sunt remuneraţi suplimentar .

Acordarea efectivă a sporului solicitat de 25% nu se poate înscrie principiului egalităţii de şanse consfinţit prin dispoz. art. 39 alin., 1 din Legea 53/2003 deoarece acesta se referă la consilierii juridici care pot negocia prestaţii suplimentare în bani reprezentând clauză de mobilitate şi clauză de confidenţialitate nu şi pentru ceilalţi salariaţi care nu au pregătire juridică, reclamantul având pregătire economică.

În mod corect, ordonatorul de credite a emis dispoziţia nr.4091/15.11.2007 prin care i-a respins reclamantului cererea pentru acordarea sporurilor solicitate prin acţiunea introdusă la instanţă.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta, care a arătat că instanţa de fond a apreciat eronat că, dacă părţile nu au convenit asupra clauzelor de mobilitate şi confidenţialitate, instanţa nu se poate substitui angajatorului şi să-i impună acordarea sporului aferent acestei clauze.

Recursul este nefondat.

Reclamanta E. E. N. se află în raporturi de serviciu, în funcţia publică de conducere Secretar la Primăria Comunei H. de la data de 04.04.2006, funcţie căreia îi corespunde funcţia publică de execuţie de consilier juridic.

În acest sens, reclamanta trebuia să depună la dosar acte din care să rezulte această susţinere, să dovedească un anumit număr de zile lucrătoare din cadrul unei luni, acesta îşi desfăşura activitatea la alte instituţii şi în alte locuri din judeţ, simpla afirmaţie că trebuie să se deplaseze la instituţiile arătate, neconstituind o probă în susţinerea cererii.

În conformitate cu prevederile art.31 din Legea 188/1999 R, pentru activitatea desfăşurată funcţionarii publici au dreptul la un salariu care se compune din: salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare, prime şi alte drepturi salariale în condiţiile legii.

În ceea ce priveşte adaosul salarial, corespunzător sporului de mobilitate şi confidenţialitate , reglementat de art.25 şi 26 din Codul muncii, Curtea precizează că acesta nu este datorat de către angajator, în măsura în care nu a fost prevăzut expres în actul normativ care reglementează drepturile salariale şi alte drepturi ale funcţionarilor publici.

Reclamanta nu a invocat în sprijinul acţiunii sale nici un act normativ,privind reglementarea drepturilor salariale ale funcţionarilor publici, ci numai cadrul legal general, reprezentat de dispoziţiile art.25 şi 26 din Codul muncii şi aplicabilitatea acestora în cazul funcţionarilor publici.

Arătăm că pentru a se acorda sporul de mobilitate şi confidenţialitate, aşa cum rezultă din prevederile art.31 din Legea 188/1999, este necesar ca alte drepturi salariale pentru a fi acordate funcţionarului, să formeze obiectul unei reglementări legale.

Într-adevăr dispoziţiile Legii 188/1999 se completează cu prevederile legislaţiei muncii , aşa cum dispune art.117 din legea republicată, în măsura în care dispoziţiile respective nu contravin legislaţiei specifice funcţiei.

În ceea ce priveşte drepturile decurgând din clauza de mobilitate şi confidenţialitate, acestea nu contravin legislaţiei funcţiei publice, numai că legiuitorul a condiţionat acordarea altor drepturi, a căror sferă se poate extinde şi la cele două clauze, de existenţa unei reglementări legale.

Legislaţia prin care în decursul timpului s-a reglementat sistemul de salarizare al funcţionarilor publici nu a stabilit niciodată acordarea celor două tipuri de sporuri pentru funcţiile publice de execuţie sau de conducere, în acest sens enunţăm cu titlu de exemplu OG 92/2004, OG 2/2006, OG 6/2007.

Aceste acte normative au prevăzut toate drepturile şi sporurile care se acordă funcţionarilor publici.

În OG 2/2006 a fost inclus sporul de confidenţialitate pentru funcţionarii publici din aparatul propriu al Guvernului, al Administraţiei prezidenţiale, CNSAS, N., Ministerul Integrării Europene, Direcţiilor subordonate ministrului delegat pentru comerţ din cadrul N., Consiliului legislativ, aşadar legiuitorul a enumerat expres categoriile care pot beneficia de un astfel de spor.

Acelaşi act normativ la care am făcut referire mai sus a reglementat şi faptul că acest spor se stabileşte prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul alocat.

Din expunerea efectuată în această decizie, se reţine că în ceea ce priveşte funcţionarii publici din cadrul autorităţilor locale nu a existat niciodată o reglementare prin care să se acorde spor de confidenţialitate şi mobilitate şi că, mai mult, chiar în situaţia acordării acestora pentru categoriile de funcţionari prevăzute expres în lege, aceste sporuri sunt limitate, în sensul încadrării în cheltuielile de personal.

Clauzele de mobilitate şi confidenţialitate nu sunt contrare statutului funcţionarului public, însă determinant este ca drepturile respective care se constituie în sporuri adaosuri în salarizare să fie nominalizate şi cuantificate într-un act normativ.

În cazul funcţionarului public nu s-a inclus o normă care să reglementeze aceste drepturi în nici unul dintre actele normative care se referă la salarizarea funcţionarilor, cu excepţia consilierilor juridici, care în statutul profesional au prevăzut dreptul de a primi sporurile aferente celor două clauze.

Faţă de considerentele expuse mai sus, în baza art.312 Cod pr.civilă, Curtea va respinge recursul reclamantei ca neîntemeiat.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

 

Respinge recursul declarat de reclamanta E. E. N., împotriva sentinţei nr. 132 din data de 31 ianuarie 2008, pronunţată de T r i b u n a l u l M e h e d i n ţ i în dosarul nr(...).

Decizie irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică de la 28 Mai 2008

 

  

Preşedinte,

(...) (...)

Judecător,

(...) (...)

Judecător,

(...) (...)

 

Grefier,

N. J.

 

   

 

Red. MF

Tehn. MI 2 ex/05.06.2008

Toate spetele


Sus ↑