R O M Â N I A CURTEA DE A P E L I A Ş I SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL DECIZIA NR. 152/CA Şedinţa publică de la 23 Martie 2009 Completul compus din: Preşedinte - (...) (...) Judecător - (...) (...) (...) Judecător - I (...) (...) Grefier - O. U. Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ şi fiscal privind pe recurenta_Direcţia Silvică I, cu sediul în I,(...), judeţul I, în contradictoriu cu intimatul E. J., având ca obiect - litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999), recurs împotriva sentinţei numărul 949/CA/30.10.2008 a T r i b u n a l u l u i I a ş i. La apelul nominal, făcut în şedinţa publică, se prezintă avocat S. J., ce substituie pe avocat M. G., pentru intimatul E. J., lipsă fiind reprezentantul recurentei.. Procedura legal îndeplinită . Se dă citire referatului cauzei, de către grefier. Avocat S. J. depune delegaţia de substituire a avocat G. M.. Instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pentru dezbateri. Avocat S. J., pentru intimatul E. J., solicită respingerea recursului, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, pentru cele arătate în întâmpinare. Depune chitanţă onorariu avocat. După deliberare, CURTEA DE APEL, Asupra recursului civil de faţă; Prin sentinţa civilă nr. 949/ca din 30.10.2008, T r i b u n a l u l I a ş i a admis acţiunea formulată de reclamantul E. J. în contradictoriu cu pârâta Direcţia Silvică I. A constatat nulitatea deciziei nr. 112/25.06.2008 emisă de pârâtă, prin care reclamantul a fost sancţionat cu retrogradarea pe o durată de 6 luni în funcţia de pădurar. A fost obligată pârâta să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 1.000 lei. A reţinut prima instanţă, că prin decizia contestată ce poartă nr. 112/25.06.2008 s-a dispus începând cu data de 27.06.2008 retrogradarea reclamantului, şef district II N. din cadrul ocolului Silvic I., cu retrogradarea pe o durată de 6 luni în funcţia de pădurar în cantonul silvic nr. 4 E., district silvic II N., Ocolul Silvic I., conform Legii nr. 42/2001, art. 48 lit. d, Legea 53/2003 art. 264 (2) şi Contractului Colectiv de Muncă pe anul 2008 – 2009 art. 100 (1) lit. d pentru nerespectarea OM nr. 15/1988 prin efectuarea superficială a controalelor de fond, nerespectarea normelor de punere în valoare (OM nr. 1990/2000) la partizile 134 şi 135, cu subdimensionarea diametrelor, înălţimilor şi clasei de calitate la partiza 135 acc. I, marcarea ca prejudicii de arbori din afara partizii 223, pentru lărgirea unui drum fără demersurile legale şi delegaţie de marcare, reprimarea superficială a partizii nr. 16 ref. fără a consemna tăierea a 40 arbori de D. şi predarea materialului din depozit, nerespectarea sarcinilor de serviciu privind raportarea tăierilor ilegale efectuate de E.ON M, abateri ce au produs prejudicii unităţii, urmând a primi un salariu negociat de 1028 lei corespunzător clasei de salarizare 23, o indemnizaţie de grad de 179 lei corespunzătoare gradului profesional de tehnician silvic principal gradaţia III, spor vechie de 25 % şi spor de fidelitate de 10 lei lunar. La baza acestei decizii s-au avut în vedere raportul Consiliului de Disciplină al Direcţiei Silvice I nr. 18/23.06.2008, prin care se propune retrogradarea în funcţia de pădurar pe durata de 6 (şase) luni a şefului de district E. J. , rapoartele nr. 7197/17.06.2008 ale biroului D., J., N., E. şi nr. 7343/24.06.2008 ale biroului fond forestier încheiate în urma controlului de fond executat de către Direcţia Silvică I la Ocolul Silvic I. în luna iunie 2008, ce menţionează deficienţe şi sume de imputat în sarcina şefului de district E. J. ,Hotărârea Comitetului Director nr. 12 din 24.06.2008 - capitolul I alin. 5 hotărând sancţionarea şefului de district E. J. districtul II N., Ocolul Silvic I. cu retrogradarea în funcţia de pădurar pe perioada de 6 luni nota explicativă şi memoriu justificativ din 09.04.2008 depuse la Consiliul de Disciplină. Instanţa mai reţine că reclamantul a fost încadrat cu contract de muncă, nu este funcţionar public , astfel încât apărările sale urmează a fi examinate prin prisma art. 1 alin. 1, 2 art. 2 lit. a din Legea 53/2003, constatând că în prezent trimiterile O.G. 59/2000 la Legea 188/1999 se limitează la competenţa instanţei de contencios administrativ , fiind efectiv incidente în practică doar în cazul funcţionarilor publici , motiv pentru care s-ar impune intervenţia legiuitorului pentru clarificarea statutului personalului silvic şi a competenţei instanţelor de soluţionare a litigiilor ce decurg din raporturile de muncă ale acestuia. Instanţa constată că în cazul abaterii disciplinare prevăzute de art. 48 alin. 2 lit. d din O.G. 59/2000 constând în retrogradarea în funcţie pe o durată de 1-6 luni, potrivit art. 49 alin. 2 din acelaşi act normativ, este obligatorie analizarea cazului de către consiliul de disciplină, în baza unei cercetări prealabile, urmând că hotărârea acestuia să fie transmisă conducerii unităţii silvice la care îşi desfăşoară activitatea cel care a săvârşit fapta pentru a se aplica sancţiunea propusă. În cauză constatarea abaterilor disciplinare s-a realizat în urma unui control efectuat de S. – Romsilva pentru perioada decembrie 2007 – martie 2008, propunându-se prin raportul nr. 1821/7.04.2008 înregistrat la Direcţia Silvică I sub nr. 3116/17.04.2008 sancţionarea reclamantului cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă conform art. 100 lit. g din C.C.M. 2007-2008 pentru nerespectarea Regulamentului pentru paza fondului forestier (O.M. nr. 15/1988) prin efectuarea superficială a controlului de fond nr. 1163/21.03.2008 în cantonul nr. 3 E.; nerespectarea normelor de punere în valoare (O.M. 1990/2000) la întocmirea partizilor 134, 135, 136 produse de igienă şi accidentale prin marcare de arbori verzi care nu se încadrează în această categorie; subdimensionarea diametrelor, înălţimilor şi claselor de calitate la arborii marcaţi în partiza 135 acc I, fapt ce a condus la subestimarea actului de punere în valoare cu 137 % valoare 200 % volum lemn lucru şi 197 % valoare a.p.v.; marcarea de arbori încadraţi la categoria prejudicii în u.a. 13 A, în afara partizii 223 pentru executarea unui drum de U., fără demersurile legale în acest sens şi fără a fi prevăzut în delegaţia de marcare; neîntocmirea actului de punere în valoare pentru cei 86 arbori marcaţi ca prejudicii în partiza 223; reprimirea superficială a partizii 16 – substituire din cantonul 7 V., fără ca suprafaţa să fie curăţată de resturi de exploatare şi fără a se consemna situaţia celor 40 arbori de D. puşi în valoare, fără a fi cuprinşi în a.p.v. iniţial, tăiaţi, dar nerecepţionat materialul lemnos (act de reprimire a parchetului nr. 3015/31.12.2007); nerespectarea sarcinilor de serviciu cu privire la raportarea tăierilor ilegale din cantonul 22 Focuri efectuate de către E.ON M pe liniile electrice Focuri şi D. D. şi luarea măsurilor de recuperare a acestora. De asemenea, la dosar a fost depusă nota de constatare 3459/5.05.2008 în care, tot ca urmare a controlului efectuat de delegaţii Romsilva , s-a concluzionat că din cauza lipsei de preocupare a pădurarului titular D. E., dar şi a şefului de district E. J. s-au înregistrat pierderi ale puieţilor plantaţi, fapt ce a produs o pagubă de 8.866,7 lei cu TVA în u.a. 115 B şi de 3.601,83 lei cu TVA în u.a. 114 E. Faţă de cele expuse, raportat la perioada 31 decembrie 2007 – martie 2008 se constată că aplicarea sancţiunii disciplinare la data de 25.06.2008 s-a făcut în termenul de 6 luni prevăzut de art. 268 alin. 1 din Legea 53/2003 , astfel încât tardivitatea invocată de reclamant este neîntemeiată. De asemenea, decizia atacată conţine şi menţiunea prevăzută de art. 261 alin. 2 lit. a din Legea 53/2003, faptele imputate reclamantului fiind individualizate cu indicarea clară a conţinutului constitutiv. Raportat însă la prevederile art. 268 alin. 2 lit. c din Legea 53/2003 instanţa reţine că decizia nr. 112/25.06.2008 emisă de Direcţia Silvică I nu cuprinde motivele pentru care au fost înlăturate apărările reclamantului în timpul cercetării disciplinare prealabile , menţiune obligatorie , prevăzută sub sancţiunea nulităţii absolute. Astfel, instanţa constată că la data de 30.04.2008 s-a încheiat procesul verbal al Consiliului de Disciplină nr. 17 în care s-a procedat la analiza cazului prezentat prin raportul nr. 1821/7.04.2008, împrejurare în care reclamantul a depus ,în completarea notei de relaţii date la 27.03.1008, un memoriu justificativ cu explicaţii detaliate privind abaterile constatate. Rezultă că în cadrul cercetării prealabile Consiliul de Disciplină a reţinut că reclamantul şi-a exprimat apărările prin înscrisurile aflate la filele 43-45 dosar. În aceste memorii reclamantul a arătat că are în subordine 6 cantoane, din care 3 din anul 1979 şi 3 din toamna anului 2007, acestea din urmă fiindu-i predate fără a fi respectate formalităţile prevăzute de legislaţia silvică, a invocat lipsa de cooperare a celorlalţi angajaţi , a prezentat în detaliu situaţia pe fiecare canton, activităţile concrete pe care le-a desfăşurat , dar şi cele în care au fost implicaţi alţi membri ai personalului silvic în limita competenţelor, precum şi problemele administrative cu care s-a confruntat şi cauzele acestora. Aspectele invocate de reclamant nu au fost incluse în raportul Comisiei de Disciplină nr. 18/23.06.2008 înregistrat la Direcţia Silvică I sub nr. 7293/23.06.2008 şi nici în hotărârea nr. 12/24.06.2008 a Comitetului Director înregistrată la nr. 7369/24.06.2008 prin care se hotărăşte sancţionarea şefului de district E. J. cu retrogradarea în funcţie pe o perioadă de 6 luni, iar în decizia de sancţionare de asemenea nu se indică argumentele pentru care apărările reclamantului au fost înlăturate. Rezultă că decizia atacată este lovită de nulitate absolută în condiţiile art. 268 alin. 2 lit. c din Legea 53/2003 , dispoziţii cu caracter imperativ a căror încălcare a avut loc la emiterea deciziei de sancţionare a reclamantului. După cum a statuat şi Curtea Constituţională prin decizia nr. 319/29.03.2007, dispoziţiile art. 268 alin. 2 se înscriu printre cele care au ca scop asigurarea stabilităţii raporturilor de muncă , a desfăşurării acestora în condiţii de legalitate şi a respectării drepturilor şi îndatoririlor ambelor părţi ale raportului juridic de muncă. În acelaşi timp sunt menite să asigure apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale salariatului, având în vedere poziţia obiectiv dominantă a angajatorului în desfăşurarea raportului de muncă. Faţă de motivul de nulitate absolută sus menţionat instanţa reţine că devine inutilă cercetarea fondului cauzei, urmând a admite acţiunea şi a constata nulitatea absolută a deciziei de sancţionare a reclamantului emisă de pârâtă. Împotriva acestei sentinţe civile a declarat recurs pârâta R.N.P. Romsilva - Direcţia Silvică I, motivat de faptul că în mod greşit instanţa de fond a constatat nulitatea deciziei de sancţionare contestate, având în vedere că apărările formulate de către reclamant sunt cuprinse în raportul consiliului de disciplină al Direcţiei Silvice I nr. 18/23.06.2008, raport expres menţionat în decizia atacată. Solicită, în consecinţă, admiterea recursului şi menţinerea deciziei nr. 112/2008, ca fiind legală şi temeinică. Prin întâmpinare, reclamantul a solicitat respingerea recursului pentru aceleaşi apărări invocate şi la fond, în sensul că disp. art. 268 alin. 2 lit. „c” Codul muncii, prevăd obligaţia ca motivele înlăturării apărărilor salariatului să apară în însuşi textul deciziei de sancţionare. Examinând actele şi lucrările dosarului în conformitate cu disp. art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, Curtea constat că nu este întemeiat recursul formulat pentru considerentele ce vor fi expuse. În mod corect prima instanţă a reţinut că decizia de sancţionare, potrivit disp. art. 268 alin. 2 lit. „c” din Codul muncii, trebuie să cuprindă în mod obligatoriu, sub sancţiunea nulităţii absolute, motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare. În cadrul cercetării prealabile efectuate pentru constatarea abaterilor disciplinare – obligatorie în prezenta cauză, reclamantul şi-a formulat apărări atât prin nota de relaţii din 27.03.2008 cât şi prin memoriile justificative în care a prezentat explicaţii detaliate privind abaterile constatate, aflate la filele 43-45 dosar. Punctul de vedere şi apărările contestatorului nu au fost înscrise nici în procesul-verbal nr. 17 din 30.04.2008 al Comisiei de Disciplină, în care s-a analizat cazul prezentat prin raportul nr. 1821/07.04.2008, nici în raportul Comisiei de Disciplină nr. 18/23.06.2008 înregistrat la Direcţia Silvică I sub nr. 7293/23.06.2008 şi nici în hotărârea nr. 12/24.06.2008 a Comitetului Director înregistrată la nr. 7369/24.06.2008 şi prin care s-a dispus sancţionarea reclamantului E. J. cu retrogradarea din funcţie pe o perioadă de 6 luni. În consecinţă, cu toate că intimatul contestator s-a apărat faţă de abaterile ce i-au fost imputate, în decizie nu s-au arătat motivele pentru care aceste apărări nu au fost luate în considerare. Concret, în decizia contestată nu se face nici un fel de menţiune nici cu privire la apărările invocate de către contestator, nici cu privire la motivele pentru care acestea au fost înlăturate. Menţiunea recurentei prin care se arată că apărările contestatorului au fost avute în vedere la decizia de sancţionare, fiind indicate memoriile formulate, nu poate fi primită întrucât, faţă de dispoziţiile imperative ale art. 268 din Codul muncii, decizia de sancţionare trebuie să cuprindă chiar în conţinut, toate elementele prevăzute de lege şi trebuie să îndeplinească toate condiţiile de formă. În aceste condiţii, nu se poate completa decizia de sancţionare cu alte înscrisuri şi referirea la cuprinsul altor acte nu înlătură lipsa menţiunilor obligatorii. S. din funcţie, ca şi sancţiunea disciplinară, presupune efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile în cadrul căreia salariatul are dreptul de a formula şi susţine propriile sale apărări, de a propune proba în apărare, potrivit disp. art. 49 alin. 2 din O.G. nr. 59/2000 şi art. 267 alin. 4 din Codul muncii. Nulitatea prevăzută de art. 268 alin. 2 din Codul muncii are caracterul unei nulităţi exprese, fiind prevăzută anume de lege. În cazul nulităţii exprese, legea instituie o prezumţie „juris tantum” de vătămare, astfel încât beneficiarul prezumţiei nu trebuie să dovedească faptul vătămării ci doar neobservarea formelor legale. Caracterul normei legale este imperativ, iar încălcarea atrage indubitabil sancţiunea nulităţii absolute. Fiind vorba de o nulitate absolută, pentru nerespectarea cerinţelor de formă „ad validitatem”, nu poate fi acoperită prin confirmare. Instituirea acestor obligaţii de ordin formal în sarcina angajatorului reflectă expresia principiului statutului social şi al E. prin disp. art. 1 alin. 3 din Constituţia României, obligaţii ce sunt în deplin consens cu prevederile constituţionale, astfel cum s-a statuat şi prin decizia nr. 383/2005 a Curţii Constituţionale şi decizia nr. 319/2007, expusă de instanţa fondului şi a cărei reluare de către instanţa de control judiciar este de prisos. În consecinţă, pentru motivele expuse mai sus, în baza disp. art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, întrucât nu au fost găsite întemeiate motivele de recurs şi nu sunt incidente în cauză nici unul din motivele de ordine publică, Curtea urmează să respingă recursul ca nefondat. Ca parte căzută în pretenţii, potrivit disp. art. 274 Cod procedură civilă, recurenta va fi obligată la plata către intimat a cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, DECIDE: Respinge recursul declarat de către pârâta Regia Naţională a Pădurilor Romsilva – Direcţia Silvică I împotriva sentinţei civile nr. 945/c.a./30.10.2008 pronunţată de T r i b u n a l u l I a ş i, sentinţă pe care o menţine. Obligă recurenta la plata către intimatul E. J. a sumei de 500 lei cheltuieli de judecată. Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 23.03.2009. PREŞEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, (...) (...) (...) (...)-(...) (...) I-(...) Grefier, U. O. Red. C.I.-E. Tehnored. I.R. T r i b u n a l u l I a ş i: D. B. 22.04.2009 2 ex.-
Contencios administrativ si fiscal. Alte cereri. Recurs
Hotararea nr. 152/CA din data 2009-03-23
Pronuntata de Curtea de Apel Iasi