Cabinet avocat Dreptul muncii

R O M Â N I A

CURTEA DE A P E L C L U J

Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale

pentru minori şi familie

DECIZIA CIVILĂ NR. 2595/R/2009

Şedinţa publică din 19 noiembrie 2009

PREŞEDINTE : (...) (...) – vicepreşedinte al instanţei

JUDECĂTOR : (...) (...) (...)

JUDECĂTOR : (...) D. (...)

GREFIER : O. O.

S-a luat în examinare, în vederea pronunţării, recursul declarat de pârâta recurentă S.C. E. COM SRL B împotriva sentinţei civile nr. 197 din 6 aprilie 2009 pronunţată de T r i b u n a l u l B i s t r i ţ a-N în dosar nr(...) privind şi pe intimatul reclamant H. J., având ca obiect litigiu de muncă – acţiune în răspundere patrimonială.

N. dezbaterilor şi susţinerile părţilor au fost consemnate în încheierea şedinţei publice din data de 17 noiembrie 2009, când s-a amânat pronunţarea, încheiere care face parte integrantă din pfrezenta decizie.

C U R T E A

Asupra recursului declarat:

Prin sentinţa civilă nr.197/6 aprilie 2009, T r i b u n a l u l B i s t r i ţ a N a admis ca fiind întemeiată acţiunea formulată de reclamantul G J. împotriva pârâtei SC E. COM SRL B şi în consecinţă a constatat nulitatea deciziei de imputare nr.,23/2009 emisă de pârâtă. Aceasta a fost obligată la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată către reclamant.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că, între părţi există raporturi juridice de muncă, contestatorul fiind încadrat pe post de gestionar.

Societatea pârâtă a emis decizie de imputare, susţinând existenţa unei pagube produse de către gestionar, apoi a întocmit şi un angajament de plată a cărui semnare a fost respinsă de către angajat.

Instanţa a constatat nulitatea deciziei de imputare, având în vedere dispoziţiile art.270 alin.1 din Legea 53/2003 Codul muncii, potrivit cărora, salariaţii răspund patrimonial în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor.

Având în vedere cadrul legal actual potrivit căruia se poate angrena răspunderea patrimonială a angajatului, instanţa a constatat că decizia de imputare emisă de pârâtă pentru suma de 17.355,01 lei este nulă.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta SC E. COM SRL B, solicitând casarea sentinţei şi trimiterea cauzei aceleiaşi instanţe pentru o nouă judecată, în vederea completării probaţiunii şi în subsidiar, casarea şi rejudecarea cauzei, respingând ca nefondată contestaţia.

În motivele aflate la f.2-4 s-a arătat că, prima instanţă a nesocotit dispoziţiile art.270 C.muncii, întrucât sunt întrunite cerinţele acestui text legal. Reclamantul se face vinovat de paguba reţinută, livrând mai multă marfă decât cea înscrisă în acte, împreună cu cel de-al doilea gestionar, care şi-a asumat răspunderea.

S-a mai arătat că pentru ultimul termen de judecată, citaţia nu a fost predată recurentei astfel că aceasta nu a avut posibilitatea de a-şi face apărarea.

S-a invocat de asemenea, incompatibilitatea avocatului angajat de către contestator.

Recursul nu este întemeiat.

Aşa cum rezultă din considerentele sentinţei recurate, prima instanţă nu a cercetat realitatea pagubei şi nici vinovăţia gestionarului, ci având în vedere dispoziţiile art.270 C.muncii a stabilit că modalitatea de recuperare a pagubei reprezentând lipsă în gestiune prin emiterea deciziei de imputare nu este legală, operând principiile răspunderii patrimoniale, Acţiunea în răspundere patrimonială a angajatului este supusă termenului de prescripţie de 3 ani, prev. de art.283 alin.1 lit.c din Codul muncii.

În consecinţă, angajatorul are posibilitatea de a-şi recupera prejudiciul afirmat pe calea acţiunii în răspundere patrimonială exercitată în termen de 3 ani de la producerea pagubei, litigiu de muncă în cadrul căruia va avea a dovedi realitatea prejudiciului, vinovăţia angajatorului şi raportul de cauzalitate dintre încălcarea atribuţiilor de serviciu şi cauzarea prejudiciului de către angajat.

Cât priveşte lipsa procedurii de citare pentru ultimul termen, această critică este nefondată având în vedere dovada de îndeplinire a procedurii de citare din care rezultă că citaţia a fost afişată la adresa indicată, nefiind găsită nici o persoană căreia să-i fie înmânată citaţia (f.12).

În compatibilitatea avocatului (fiul unui judecător de la T r i b u n a l u l B i s t r i ţ a N) prin ea însăşi nu atrage nulitatea sau nelegalitatea hotărârii, nefiind unul din motivele pentru care se poate cere modificarea sau casarea sentinţei, prev. de art.304 C.proc.civ.

Faţă de considerentele de mai sus se constată că recursul pârâtei nu este întemeiat, sentinţa recurată urmând a fi menţinută în întregime.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta S.C. E. COM SRL împotriva sentinţei civile nr. 197 din 6 aprilie 2009 a T r i b u n a l u l u i B i s t r i ţ a-N pronunţată în dosar nr(...), pe care o menţine.

Decizia este irevocabilă.

Dată şi pronunţată în şedinţă publică, azi, 19 noiembrie 2009.

PREŞEDINTE JUDECĂTORI

(...) (...) (...) (...) (...) (...) D. (...)

GREFIER

O. O.

Red.GP

Dact.T./4ex.