Cabinet avocat Dreptul muncii

R O M Â N I A

CURTEA DE A P E L C R A I O V A

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 2206

Şedinţa publică de la 29 Octombrie 2008

Completul compus din:

Preşedinte (...) (...)

Judecător (...) (...) – Preşedinte Secţie

Judecător (...) (...)

Grefier (...) (...)

x.x.x.x.x

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta T. (...) împotriva sentinţei nr.1164 din data de 14.05.2008 pronunţată în dosarul nr(...) al T r i b u n a l u l u i G o r j.

La apelul nominal au lipsit recurenta reclamantă T. (...) şi intimaţii pârâţi CONSILIUL LOCAL M, PRIMĂRIA M şi PRIMARUL M.

Procedura legal îndeplinită.

S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursul a fost declarat în termen, şi este scutit de taxa de timbru.

S-a arătat că a reclamanta T. (...) a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod Procedură Civilă.

Curtea, constatând cauza în stare de judecată, a trecut la deliberări.

C U R T E A

Asupra recursului de faţă:

Prin sentinţa nr. 1164 din 14 mai 2008 T r i b u n a l u l G o r j Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal a respins acţiunea formulată de reclamanta T. (...) prin care a solicitat să fie obligaţi pârâţii CONSILIUL LOCAL M, PRIMĂRIA M şi PRIMARUL M la plata sporul de confidenţialitate şi de mobilitate în cuantum de 25% aplicat la salariul de încadrare al reclamantei, începând cu luna 06.10.2005 – 04.04.2008, , sume actualizate cu rata inflaţiei la data plăţii.

Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut că, activitatea funcţionarilor publici cum este cazul reclamantei nu se desfăşoară pe baza unui contract individual de muncă, aceştia fiind numiţi în funcţii publice cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici prin actul administrativ al primarului în care se înscrie salariul de încadrare precum şi celelalte sporuri prevăzute de legislaţia în vigoare.

Nu pot fi invocate prevederile art. 25 din C. muncii, deoarece clauza de mobilitate nu este prevăzută în actul administrativ de numire în funcţie al reclamantei iar pârâţii nu au convenit cu acesta să beneficieze de prestaţii suplimentare în bani sau în natură.

Nici prevederile art. 26 din C.N. referitoare la clauza de confidenţialitate nu pot fi aplicate reclamantului deoarece Regulamentul de ordine Interioară şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului de specialitate al primarului nu prevăd o astfel de clauză.

Funcţionarii publici au obligaţia conform art. 45 din legea 188/1999 „să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu precum şi de confidenţialitatea în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care iau cunoştinţă în exercitarea funcţiei publice, în condiţiile legii, cu excepţia informaţiilor de interes public”, fără a se preciza că pentru această prevedere legală sunt remuneraţi suplimentar .

Acordarea efectivă a sporului solicitat de 25% nu se poate înscrie principiului egalităţii de şanse consfinţit prin dispoz. art. 39 alin., 1 din Legea 53/2003 deoarece acesta se referă la consilierii juridici care pot negocia prestaţii suplimentare în bani reprezentând clauză de mobilitate şi clauză de confidenţialitate nu şi pentru ceilalţi salariaţi care nu au pregătire juridică, reclamantul având pregătire economică.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta, care a arătat că instanţa de fond a apreciat eronat că, dacă părţile nu au convenit asupra clauzelor de mobilitate şi confidenţialitate, instanţa nu se poate substitui angajatorului şi să-i impună acordarea sporului aferent acestei clauze.

Recursul este nefondat.

Reclamanta are calitatea de funcţionar public, deţinând în cadrul Primăriei Municipiului M funcţia de inspector - Serviciul de integrare Europeană, Resurse Umane - Informatizare.

În conformitate cu prevederile art.31 din Legea 188/1999 R, pentru activitatea desfăşurată funcţionarii publici au dreptul la un salariu care se compune din: salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare, prime şi alte drepturi salariale în condiţiile legii.

În ceea ce priveşte adaosul salarial, corespunzător sporului de mobilitate şi confidenţialitate , reglementat de art.25 şi 26 din Codul muncii, Curtea precizează că acesta nu este datorat de către angajator, în măsura în care nu a fost prevăzut expres în actul normativ care reglementează drepturile salariale şi alte drepturi ale funcţionarilor publici.

Reclamanta nu a invocat în sprijinul acţiunii sale nici un act normativ, privind reglementarea drepturilor salariale ale funcţionarilor publici, ci numai cadrul legal general, reprezentat de dispoziţiile art.25 şi 26 din Codul muncii şi aplicabilitatea acestora în cazul funcţionarilor publici.

Arătăm că pentru a se acorda sporul de mobilitate şi confidenţialitate, aşa cum rezultă din prevederile art.31 din Legea 188/1999, este necesar ca alte drepturi salariale pentru a fi acordate funcţionarului, să formeze obiectul unei reglementări legale.

Într-adevăr dispoziţiile Legii 188/1999 se completează cu prevederile legislaţiei muncii , aşa cum dispune art.117 din legea republicată, în măsura în care dispoziţiile respective nu contravin legislaţiei specifice funcţiei.

În ceea ce priveşte drepturile decurgând din clauza de mobilitate şi confidenţialitate, acestea nu contravin legislaţiei funcţiei publice, numai că legiuitorul a condiţionat acordarea altor drepturi, a căror sferă se poate extinde şi la cele două clauze, de existenţa unei reglementări legale.

Dacă, în ceea ce priveşte consilierii juridici, în statutul profesiei de consilier juridic se prevede expres în art.60 alin.2 că deosebit de remuneraţia de bază stabilită prin legi speciale, în temeiul art.25 şi 26 din Legea 53/2003, aceştia pot negocia şi beneficia de prestaţii suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate şi confidenţialitate, pentru funcţionarii publici nu există o prevedere expresă în acest sens.

Legislaţia prin care în decursul timpului s-a reglementat sistemul de salarizare al funcţionarilor publici nu a stabilit niciodată acordarea celor două tipuri de sporuri pentru funcţiile publice de execuţie sau de conducere, în acest sens enunţăm cu titlu de exemplu OG 92/2004, OG 2/2006, OG 6/2007.

Aceste acte normative au prevăzut toate drepturile şi sporurile care se acordă funcţionarilor publici.

În OG 2/2006 a fost inclus sporul de confidenţialitate pentru funcţionarii publici din aparatul propriu al Guvernului, al Administraţiei prezidenţiale, CNSAS, N., Ministerul Integrării Europene, Direcţiilor subordonate ministrului delegat pentru comerţ din cadrul N., Consiliului legislativ, aşadar legiuitorul a enumerat expres categoriile care pot beneficia de un astfel de spor.

Acelaşi act normativ la care am făcut referire mai sus a reglementat şi faptul că acest spor se stabileşte prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul alocat.

Din expunerea efectuată în această decizie, se reţine că în ceea ce priveşte funcţionarii publici din cadrul autorităţilor locale nu a existat niciodată o reglementare prin care să se acorde spor de confidenţialitate şi mobilitate şi că, mai mult, chiar în situaţia acordării acestora pentru categoriile de funcţionari prevăzute expres în lege, aceste sporuri sunt limitate, în sensul încadrării în cheltuielile de personal.

Clauzele de mobilitate şi confidenţialitate nu sunt contrare statutului funcţionarului public, însă determinant este ca drepturile respective care se constituie în sporuri adaosuri în salarizare să fie nominalizate şi cuantificate într-un act normativ.

Faţă de considerentele expuse mai sus, în baza art.312 Cod pr.civilă, Curtea va respinge recursul reclamantei ca neîntemeiat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta T. (...) împotriva sentinţei nr.1164 din data de 14.05.2008 pronunţată în dosarul nr(...) al T r i b u n a l u l u i G o r j.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică de la 29 Octombrie 2008

Red. (...) (...)

Tehnored SI 2 ex.06.11.2008

Jud fond. D. D.