Cabinet avocat Dreptul muncii

R O M Â N I A

CURTEA DE A P E L B A C Ă U

SECŢIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE

SENTINŢA Nr. 1

Şedinţa Camerei de Consiliu din 01 Februarie 2010

Completul compus din:

PREŞEDINTE (...) (...) (...)

Grefier (...) (...)

**************************

La ordine a venit spre soluţionare conflictul negativ de competenţă ivit între T r i b u n a l u l N e a m ţ – Secţia Civilă şi J u d e c ă t o r i a P i a t r a N e a m ţ cu privire la soluţionarea acţiunii civile având ca obiect litigiu de muncă , promovată de contestatorul E. E. în contradictoriu cu intimatul Primarul comunei E., jud. N.

Procedura legal îndeplinită, fără citarea părţilor.

Nemaifiind alte cereri, instanţa constată cauza în stare de judecată şi o reţine în pronunţare.

C U R T E A

- deliberând –

Asupra cauzei civile de faţă constată următoarele:

Sub nr(...) s-a înregistrat pe rolul T r i b u n a l u l u i N e a m ţ - secţia comercială şi contencios administrativ acţiunea formulată de reclamantul E. E. în contradictoriu cu pârâtul Primarul Comunei E., jud. N având ca obiect contestaţie împotriva Dispoziţiei nr. 1592/30.12.2008 de imputare a sumei totale de 2612 Ron încasată necuvenit, reprezentând diferenţă suplimentară la clauza de neconcurenţă şi confidenţialitate, respectiv primă de concediu.

La termenul din 14.04.2009 cauza a fost scoasă de pe rolul acestei secţii şi înaintată Secţiei Civile - litigii de muncă a aceleiaşi instanţe reţinându-se că între reclamant –personal contractual – şi pârât nu au existat raporturi de serviciu, ci raporturi contractuale de muncă. Prin urmare, nu au incidenţă prevederile art.109 din Legea 188/1999 care ar fi atras competenţa instanţei de contencios administrativ.

Actul pe care îl atacă este într-adevăr un act administrativ emis de o autoritate publică, însă potrivit art. 5(2) din Legea 554/2004 acest act nu poate fi atacat pe calea contenciosului administrativ, fiind prevăzută prin lege organică o altă procedură judiciară.

Pe rolul Secţiei Civile, Minori şi Familie, Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a T r i b u n a l u l u i N e a m ţ cauza s-a înregistrat sub nr(...).

La termenul din 29.05.2009, din oficiu instanţa a pus în discuţie excepţia necompetenţei sale materiale în soluţionarea cauzei, apreciind că această competenţă aparţine judecătoriei datorită existenţei unui contract de management încheiat între părţi.

Prin sentinţa civilă 673/C/7.08.2009 s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea J u d e c ă t o r i e i P i a t r a N e a m ţ în temeiul art. 158 raportat la art. 5 Cod procedură civilă, soluţia justificându-se prin aceea că faţă de contractul de management încheiat între părţi, fiind o acţiune de dreptul comun, se impune declinarea.

J u d e c ă t o r i a P i a t r a N e a m ţ a înregistrat cauza sub nr(...), iar prin sentinţa civilă 4705/17.12.2009 a admis excepţia necompetenţei sale materiale invocate de către reclamant şi a dispus declinarea în favoarea T r i b u n a l u l u i N e a m ţ. Constatând ivit conflictul negativ de competenţă a dispus înaintarea cauzei la Curtea de A p e l B a c ă u.

În motivarea acestei soluţii s-a argumentat că obiectul prezentei cereri îl reprezintă anularea dispoziţiei emise de primarul comunei E. prin care i se impută reclamantului suma de 2612 lei cu motivarea încasării necuvenite a acesteia. Această dispoziţie a fost emisă în baza dispoziţiilor art.272 alin.1 din Codul muncii şi în baza dispoziţiilor Legii nr.215/2000.

În motivarea cererii, reclamantul se prevalează de împrejurarea că dispoziţia mai sus invocată este nelegală deoarece a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor art.270 din Codul muncii. De asemenea, învederează că actul încheiat de părţi, respectiv contractul de management nr.1702/2008 se completează cu dispoziţiile din Codul muncii.

Faptul că între părţi a fost încheiat într-adevăr un astfel de contract nu are relevanţă sub aspectul cererii formulate de reclamant deoarece obiectul de analiză nu se referă la executarea sau neexecutarea acestui contract de către una din părţi, ipoteză în care competenţa de soluţionare a cererii ar fi aparţinut judecătoriei ca instanţă de drept comun, iar dispoziţia contestată nu a fost emisă în baza acestui contract, ci în temeiul prevederilor din Codul muncii.

În acest sens, instanţa a apreciat că cererea este de competenţa T r i b u n a l u l u i N e a m ţ - Secţia civilă, reţinând că actul atacat este un act administrativ dar care este exceptat de la calea de atac în contenciosul administrativ conform art.5 alin.2 din Legea nr.554/2004.

Pe rolul Curţii de A p e l B a c ă u cauza s-a înregistrat sub nr(...).

Potrivit art. 22 alin.5 teza I Cod procedură civilă cauza s-a judecat în camera de consiliu, fără citarea părţilor.

Examinând sesizarea în raport de susţinerile celor două instanţe, de actele şi lucrările dosarului şi faţă de dispoziţiile art. 20 -22 Cod procedură civilă cauza prezenta instanţă constată următoarele:

În speţa de faţă există un conflict de competenţă în accepţiunea dată de legiuitor acestei instituţii din moment ce două categorii diferite de instanţe şi-au declinat reciproc competenţa materială de soluţionare a sa; nici una din cele două soluţii de dezinvestire nu a fost contestată în recurs de către părţi, deci legalitatea lor nu poate fi analizată pe calea de faţă.

Sub aspectul competenţei materiale, apreciem că judecătoria a făcut o apreciere adecvată a naturii litigiului dedus judecăţii.

Astfel, chiar dacă litigiul se poartă asupra legalităţii unui act de imputaţie (Dispoziţia 1592/2008 ), emis în temeiul art. 272 alin.1 din Legea 53/2003 ( conform precizărilor şi susţinerilor constante ale reclamantului ), ceea ce imprimă specificul litigiului este în primul rând obiectul său ( în acest sens a se vedea şi Decizia Î.C.C.J.- secţia civilă nr. 4071/2008 ) raportat la natura raportului juridic dintre părţi şi în baza căruia s-a emis actului contestat; ori în cauză, indiferent de titulatura dată contractului încheiat în aprilie 2008, faţă de clauzele de la art. XI prin care au convenit să aplice relaţiilor astfel născute regulile dreptului muncii, coroborat cu emiterea actului în condiţiile art. 272 alin.1 din Legea 53/2003, rezultă că relaţiile contractuale au generat între părţi un raport de muncă.

Prin urmare, în temeiul art. 2 pct.1 lit.”c” Cod procedură civilă coroborat cu art. 284 alin.1 Codul muncii cauza urmează a fi restituită T r i b u n a l u l u i N e a m ţ - secţia civilă spre competentă soluţionare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E:

Admite sesizarea privind conflictul negativ de competenţă ivit între T r i b u n a l u l N e a m ţ -Secţia Civilă şi J u d e c ă t o r i a P i a t r a N e a m ţ, privind cauza ce formează obiectul dosarul nr(...).

Stabileşte competenţa în favoarea T r i b u n a l u l u i N e a m ţ, instanţă căreia i se va restitui cauza spre competentă soluţionare.

Definitivă.

Cu recurs în 5 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 01.02.2010.

Red.s. B. 01.02.2010

Tehn. 4 ex. AA 02.02.2010

Com. la părţi la 02.02.2010