Cabinet avocat Dreptul muncii

R O M Â N I A

CURTEA DE A P E L B A C Ă U

SECŢIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE

DECIZIE Nr. 1332

Şedinţa publică de la 02 O. 2009

Completul compus din:

PREŞEDINTE : (...) (...) (...)

JUDECĂTORI : (...) (...) (...) E.

: (...) (...)

GREFIER : F. H.

***********************************************

La ordine a venit spre soluţionare recursul promovat de reclamant E. E. împotriva sentinţei civile nr.634 din 17.07. 2009, pronunţată de T r i b u n a l u l N e a m ţ în dosarul nr(...).

La apelul nominal făcut în şedinţă publică a răspuns recurentul V. D. asistat de avocat D. G şi intimata prin reprezentant consilier juridic S. D. N. .

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Nemaifiind alte cereri sau excepţii de ridicat instanţa, constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pentru dezbateri.

Avocat D. G pentru recurent având cuvântul a susţinut motivele de recurs scrise şi a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi pe fon d a se admite contestaţia, a se anula decizia şi a fi reintegrat pe acelaşi post pe care l-a avut cu obligarea la cheltuieli de judecată.

Reprezentanta intimei solicită respingerea recursului ca nefundat, susţinând că sentinţa pronunţată de instanţa de fond este legală şi temeinică în raport de probele dosarului.

S-au declarat dezbaterile închise.

C U R T E A

- deliberând –

Asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr.467 din 20.03.2009, pronunţată de T r i b u n a l u l B a c ă u, în dosarul nr(...), s-a respins ca nefondată contestaţia împotriva deciziei civile nr.70 din 10.10.2008 emisă de intimată, formulată de contestatorul V. D..-

Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul a avut în vedere următoarele;

Prin cererea înregistrată la T r i b u n a l u l B a c ă u sub nr(...) din 20.11.2008, contestatorul V. D. a solicitat ca în contradictoriu cu intimata SC T. SA B – Sucursala B să se dispună anularea deciziei nr.70/10.10.2008.

În motivarea cererii contestatorul a arătat că în decizie nu se precizează criteriile de stabilire a ordinii de priorităţi în situaţia concedierii colective prevăzute de art.2.76 din Contractul Colectiv de Muncă, că nu cunoaşte conţinutul documentelor enumerate în decizie, că nu s-a respectat procedura legală privind concedierile colective în cazul societăţilor naţionale, companiilor naţionale, cu capital de stat conform O.U.G. nr. 8/2003 art.1, al.1 şi art.6, al.1.

Intimata SC T. SA - Sucursala B, a depus întâmpinare şi a solicitat respingerea contestaţiei pentru următoarele considerente:

- dispoziţiile art. 2.76 din Contractul Colectiv de Muncă privind criteriile care trebuie avute în vedere la stabilirea ordinii de prioritate în cazul concedierii colective sunt aplicabile pentru posturile de aceeaşi natură, iar la data emiterii deciziei de concediere contestatorul era încadrat în funcţia de economist principal specialist, în cadrul Compartimentului Administrativ, fiind unicul post de acest gen la acea dată;

- documentele invocate în decizia nr. 7o/10.10.2008, puteau fi cunoscute de orice salariat interesat al societăţii, neavând un caracter secret;

- decizia contestată nu a fost întemeiată pe dispoziţiile OUG nr.8/2003, concedierea contestatorului fiind făcută în temeiul C o d u l u i M u n c i i şi ale Contractului colectiv de muncă aplicabil.

Intimata a depus la dosar documentaţia care a stat la baza emiterii deciziei contestate.

Prin cererea din 27.01.2009 contestatorul a formulat precizări la acţiune arătând că :

• intimata l-a concediat fără a respecta prevederile legale, respectiv OUG nr.116/206( art. 2 şi art.5) aprobată prin Legea nr. 171/2007.

• Intimata nu a respectat programul de restructurare – reorganizare al SC T. SA B, punctele 3 şi 6;

• Nu există aprobare de la Ministerul Economiei şi Finanţelor privind programul de restructurare – reorganizare al SC T. SA B, doar o adresă înregistrată cu nr. (...)/29.09.2008.

Prin aceiaşi cerere contestatorul a solicitat şi repunerea în situaţia anterioară emiterii deciziei de concediere.

Prin cererea înregistrată la dosar la 12. 03.2009 intimata a precizat următoarele :

• concedierea contestatorului nu s-a dispus în temeiul OUG nr. 116/2006, act normativ ce reglementează normele de protecţie socială de care beneficiază persoanele disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructurări şi reorganizării unor societăţi naţionale, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat şi în baza căreia urma să se emită hotărâri de Guvern care să prevadă expres plăţi compensatori către persoanele disponibilizate.

• A parcurs toate etapele premergătoare programului de restructurare – reorganizare şi a depus toate diligenţele necesare pentru ca persoanele disponibilizate să beneficieze şi de plăţi compensatorii în temeiul hotărârii de Guvern,

• Afirmaţiile contestatorului în sensul că nu există aprobarea Ministerul Economiei şi Finanţelor privind programul de restructurare – reorganizare al SC T. SA B este eronată.

Analizând actele şi lucrările dosarului reţine următoarele:

Contestatorul V. D. a fost salariatul societăţii intimate,

ocupând postul de economist principal în cadrul Compartimentului Administrativ. Prin decizia nr. 70/10.10.2008 intimata a dispus concedierea contestatorului în temeiul art.55, lit,c, art.58, art.65, art.66, art.68, art.73(1), art.74 şi art.75 din Codul muncii având în vedere desfiinţarea locului de muncă a acestuia prin reorganizarea activităţii datorită reducerii gradului de acoperire cu lucrări.

Codul muncii stabileşte pentru angajator obligaţia emiterii şi comunicării deciziei de concediere însă nu cuprinde şi dispoziţiile privind obligaţia angajatorului de a comunica salariatului documentele invocate în decizia de concediere astfel cum a menţionat contestatorul.

Dispoziţiile art.2.76 din Contractul Colectiv de Muncă SC T. SA B prevăd criterii pentru stabilirea ordinii de prioritate în situaţia concedierii colective aplicabile pentru posturile de aceeaşi natură. La filele 68-79 din dosar se află statul de personal, statul de funcţii şi meserii şi structura organizatorică din care rezultă că la data concedierii contestatorului în cadrul Compartimentului administrativ al societăţii intimate nu existau mai multe posturi de natura celui ocupat de contestator. Prin urmare nu existau premisele aplicării dispoziţiilor art.2.76 din Contractul Colectiv de Muncă.

Apărările contestatorului privind nerespectarea procedurii prevăzută de OUG nr.8/2003 sunt lipsite de temei, decizia contestată fiind emisă ulterior datei de 31.01.2007 când a expirat termenul prevăzut de art.2, al.1 din OUG nr.8/2003.

Din actele ce au stat la baza emiterii deciziei contestate rezultă că măsura concedierii contestatorului a fost determinată de aplicarea programului de restructurare – reorganizare al SC T. SA în anul 2008. Contestatorul a susţinut că nu s-au respectat punctele 3 şi 6 din acest program. Punctul 3 din program se referă la eliberarea proiectului de hotărâre de guvern conform art.2 din OUG nr.116/2006 şi transmiterea la M.E.F în vederea înaintării la Guvern. În cauză s-a făcut dovada respectării acestui punct, programul de restructurare – reorganizare al societăţii pentru anul 2008 a fost avizat de Consiliul de Adminstraţiei şi aprobat prin Hotărârea nr.8/20.08.2008 a Adunării Generale a Acţionarilor ( fila 34 dosar) iar din adresa nr. (...)/03.11.2008 emisă de Ministerul Economiei şi Finanţelor rezultă că proiectul de hotărâre de guvern a fost întocmit şi transmis acestui minister.

Punctul 6 din program prevedere întocmirea deciziilor de concediere şi acordarea compensaţiilor prevăzute de contractul colectiv de muncă aplicabil pentru salariaţii concediaţi.

În aplicarea dispoziţiilor de la acest punct intimata a emis în speţă decizia de concediere nr.7o/10.10.2008 măsura fiind dispusă în condiţiile art.2.77 din Contractul colectiv de muncă SC T. SA privind plata unui ajutor de concediere în raport de vechimea în muncă.

Deşi intimata a parcurs potrivit programului de restructurare – reorganizare, etapele premergătoare aplicării OUG NR. 116/2006 inclusiv cea referitoare la avizul M.E.F atâta vreme cât proiectul hotărârii de guvern a fost înaintat Direcţiei Generale Reglementări în Domeniul Activelor Statului, decizia contestată nu a fost emisă în temeiul acestui act normativ. Prin urmare legalitatea emiterii acestei decizii nu poate fi analizată prin raportare la respectarea art. 2 şi art.5 din OUG nr.116/2006, neexistând o hotărâre de Guvern care să stabilească faptul că societatea intimată poate efectua concedieri colective conform OUG nr.116/2006 şi numărul de salariaţi care să fie disponibilizaţi.

Împotriva sentinţei civile mai sus menţionate a declarat în termen legal recurs contestatorul V. D. . A invocat netemeinicia şi nelegalitatea sentinţei întrucât, instanţa a interpretat greşit probatoriul administrat – SC T. SA a efectuat concedierea colectivă fără a respecta procedura legală OUG nr.116/2006, art.2,5.-

Analizând sentinţa civilă recurată sub aspectul motivelor de recurs, dar şi din oficiu în temeiul art.304 cod procedură civilă, Curtea reţine următoarele;

Instanţa de fond a stabilit corect situaţia de fapt şi de drept în baza probatoriului eficient administrat pe parcursul cercetării judecătoreşti, apreciind judicios că cererea contestatorului este nefondată.-

Astfel, contestatorul V. D. a fost salariatul societăţii intimate, ocupând postul de economist principal în cadrul Compartimentului Administrativ. Prin decizia nr. 70/10.10.2008 intimata a dispus concedierea contestatorului în temeiul art.55, lit,c, art.58, art.65, art.66, art.68, art.73(1), art.74 şi art.75 din Codul muncii având în vedere desfiinţarea locului de muncă a acestuia prin reorganizarea activităţii datorită reducerii gradului de acoperire cu lucrări.

Codul muncii stabileşte pentru angajator obligaţia emiterii şi comunicării deciziei de concediere însă nu cuprinde şi dispoziţiile privind obligaţia angajatorului de a comunica salariatului documentele invocate în decizia de concediere astfel cum a menţionat contestatorul.

Contestatorul a susţinut eronat că desfiinţarea locului de muncă şi concedierea sa au fost realizate în temeiul OUG nr.116/2006.-

Prevederile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 116/2006 reglementează - măsurile de protecţie sociala de care beneficiază persoanele disponibilizate prin concedieri colective, efectuate ca urmare a restructurării şi reorganizării unor societăţi naţionale, regii autonome, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, precum şi a societăţilor comerciale şi regiilor autonome subordonate autorităţilor administraţiei publice locale, in baza acesteia urmând a se emite hotărârea de Guvern, de prevederile căreia vor putea beneficia salariaţii disponibilizaţi in vederea acordării de plaţi compensatorii, in cazul in care se va stabili expres aceasta in actul normativ.

Prin urmare, desfacerea contractului individual de munca al contestatorului nu era condiţionata de apariţia hotărârii de Guvern, concedierea având ca temei legal Codul muncii - Legea nr. 53/2003 si CCM in vigoare, asa cum a fost precizat si in Decizia nr. 70/10.10.2008.

In consecinţa, necesitatea aprobării acestei hotărâri de Guvern se impunea ca:o măsură de protecţie sociala suplimentara, doar pentru acordarea de către Guvern de plâţi compensatorii persoanelor disponibilizate, in cazul in care s-ar fi stabilit expres aceasta prin prin actul normativ, pe langa ajutorul de concediere pe care angajatorul are:obligaţia să-l acorde conform CCM aplicabil, obligaţie pe care societatea noastră aa respectat-o .

S.C. „T." - S.A. a indeplinit toate diligentele necesare si posibile, adresandu-se autorităţii publice centrale, solicitând Ministerului Economiei si Finanţelor - Direcţia Generală de Politică Energetică sa intreprinda demersurile pentru elaborarea proiectului hotărârii de Guvern, precum si pentru avizarea si aprobarea acesteia.

În ceea ce priveşte afirmaţia recurentului – contestator, că nu au fost respectate punctele 3 şi 6 din Programul de restructurare a SC T. SA aceasta este nefondată.

În realitate analizând probele de la dosar, instanţa de fond a apreciat in mod corect: că punctele 3 şi 6 din Programul de restructurare - reorganizare a S.C. „T." - S.A. au fost respectate .

Punctul 3 din Program precizează” în baza avizării de către Consiliul de administraţie şi aprobării de către Adunarea Generală a Acţionarilor a Notei privind restructurarea – reorganizarea SC T. SA se va elabora proiectul de hotărâre de guvern, conform art.2 din OUG nr.116/2006 şi se va transmite la MEF în vederea înaintării la Guvern”.-

Aşa după cum corect reţine T r i b u n a l u l B a c ă u în sentinţa civilă nr.467/D/2009, intimata a făcut dovada respectării acestui punct, programul de restructurare - reorganizare al societăţii pe anul 2008 a Adunării Generale a Acţionrilor ( aflată la dosar) iar din adresa nr.(...)/2008 emisă de Ministerul Economiei şi Finanţelor(aflată la dosar) rezultă că proiectul de hotărâre de guvern a fost întocmit şi transmis acestui minister, care la rândul său l-a înaintat spre avizare către direcţia generală reglementări în domeniul activelor statului.

Ulterior, Ministerul Economiei, prin Adresa nr.(...)/27.03.2009, confirmă faptul că, proiectul de act normativ a fost aprobat de fosta conducere a MEF şi ne comunica totodată că, întrucât precedentul Guvern nu l-a finalizat, urmează a fi reluată procedura cu aprobare a noilor structuri de conducere ( anexăm adresa ME nr.(...)/27.03.2009.-

Punctul 6 din Program prevede: „întocmirea deciziilor de concediere si acordarea compensaţiilor prevăzute de CCM aplicabil pentru salariaţii concediaţi."

Corect instanţa de fond a. precizat in Sentinţa Civila nr. 467/D/2009 ca, in aplicarea punctului 6 din Program, intimata a emis Decizia nr. 70/10.10.2008, măsura acordării compensaţiilor fiind dispusa in condiţiile art. 2.77 din Contractul colectiv de munca al S.C.„T."-S.A.

Astfel instanţa de fond a apreciat corect că intimata a parcurs potrivit programului de restructurare - reorganizare, etapele premergătoare aplicării O.U.G. nr. 116/2006, inclusiv cea referitoare la avizul M.E.F. atâta vreme cat proiectul hotărârii de guvern a fost înaintat de minister cu adresa nr. (...)/2008 Direcţiei Generale Reglementari in Domeniul Activelor Statului, iar decizia contestata nu a fost emisa in temeiul O.U.G. nr. 116/2006.

Prin urmare,intimata a depus toate diligentele necesare pentru ca aceste persoane disponibilizate sa beneficieze si de plaţi compensatorii in temeiul hotărârii de Guvern, si respectând programul de restructurare - reorganizare al S.C. „T." - SA, aprobat prin Hotărârea A.G.A. nr. 3/2008 si-a îndeplinit totodată obligaţia legala de acordare a plaţilor compensatorii conform CCM aplicabil.

Este nefondată susţinerea contestatorului, conform căreia nu exista aprobarea MEF privind programul de restructurare - reorganizare al S.C. „T." - SA.

După cum rezulta din Adresa nr. (...)/03.11.2008 transmisa de către E. Politică Energetică din cadrul Ministerului Economiei si Finanţelor, si asa cum am arătat mai sus, aceasta a susţinut Programul de restructurare - reorganizare pe anul2008 al S.C. „T." - SA, având in vedere faptul ca aceasta direcţie a inaintat spreavizare Direcţiei Generale Reglementari in Domeniul Activelor Statului proiectul de hotărâre de guvern.

Totodată, nu se poate retine in sarcina intimatei obţinerea avizului asupra. Programului de restructurare -- reorganizare din cartea M.E.F., deşi in mod indirect s-a realizat si acest lucru, atâta timp cat din nici un punct din Program nu rezulta aceasta obligaţie.

Faţă de cele mai sus reţinute, Curtea, apreciază că hotărârea primei instanţe este legală şi temeinică urmând ca în temeiul art.312 Cod procedură civilă să respingă recursul potrivit dispozitivului prezentei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul ca nefondat promovat de reclamant E. E. împotriva sentinţei civile nr.634 din 17.07. 2009, pronunţată de T r i b u n a l u l N e a m ţ în dosarul nr(...).

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică azi 2 O. 2009.

PREŞEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

E. O. H. E. P. O. E. F. H.

D. E.

Red.sent.E. P. B., B. Greta

Red.dec.E./20.11.2009

Tehn.red.EG/2.12.2009