Cabinet avocat Dreptul muncii

R O M Â N I A

CURTEA DE A P E L C R A I O V A

SECŢIA A II-A CIVILĂ ŞI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 1066

Şedinţa publică de la 12 Februarie 2010

Complet constituit din:

Preşedinte: (...) (...)-(...)

Judecător: (...) (...)

Judecător: (...) N.

Grefier: B. H.

Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta SC G. Institutul de Cercetări şi N. Energetice J. SA împotriva sentinţei civile nr. 2503/22.06.2009, pronunţată de T r i b u n a l u l D o l j în dosarul nr(...), în contradictoriu cu intimata-reclamantă E. O. E., având ca obiect contestaţie decizie de concediere.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au răspuns pentru recurenta-pârâtă consilier juridic N. E., cu delegaţie la dosar, şi intimata-reclamantă E. O. E., lipsă fiind unitatea pârâtă.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează că acest termen a fost acordat pentru cunoaştere întâmpinare.

Interpelată fiind, intimata-reclamantă arată că la unitate există un singur post de dactilograf, iar decizia din 1996 nu a contestat-o.

Nemaifiind cereri de formulat şi excepţii de invocat se acordă cuvântul pe fondul recursului.

Consilier juridic N. E. pentru recurenta-pârâtă solicită admiterea recursului aşa cum a fost formulat şi motivat, casarea sentinţei recurate şi menţinerea deciziei de concediere emisă de unitatea reprezentată.

Intimata-reclamantă pune concluzii de respingere a recursului şi de menţinere a sentinţei criticate ca fiind temeinică şi legală potrivit întâmpinării.

CURTEA,

Asupra recursului civil de faţă:

T r i b u n a l u l D o l j, prin sentinţa nr. 2503 din 22 iunie 2009 a admis contestaţia formulată de contestatoarea E. O. E. în contradictoriu cu intimata SC”J. SA B, având ca obiect contestaţie la decizie de concediere.

A anulat decizia de concediere nr. 48/2008, s-a dispus reîncadrarea contestatoarei pe postul deţinut anterior concedierii

A fost obligată intimata la plata unei despăgubiri conform art. 78 din Codul muncii pentru perioada 29.04.2009 – 22-.06.2009.

A fost respinsă cererea privind cheltuielile de judecată.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că prin decizia nr. 48/16.04.2009 intimata a dispus încetarea contractului individual de muncă al contestatoarei, începând cu data de 29.04.2009 ,în baza prevederilor art. 65 din c o d u l m u n c i i, coroborat cu art.III. 12 si art. III.15 din contractul colectiv de muncă al J. SA.

In cuprinsul deciziei nu s-a făcut, precizarea duratei preavizului, însă măsura concedierii nu este lovită de nulitate pentru acest motiv, deoarece intimata a informat contestatoarea cu privire la acest drept prin adresa nr. 566/2009 comunicată anterior si, prin urmare, nu i s-a cauzat vreo vătămare.

Potrivit art.VII. 2 alin. 3 din contractul colectiv de muncă decizia de concediere trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu,”criteriile avute în vedere potrivit contractului colectiv de muncă pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere”.

Ordinea de prioritate la concediere este prevăzută de art.VII. 3 alin.2 din contractul colectiv de muncă astfel : „(a) contractele individuale de muncă ale salariaţilor care cumulează două sau mai multe venituri,precum şi ale celor care cumulează pensia cu salariul; (b) contractele individuale de muncă ale celor care îndeplinesc cumulativ condiţiile de vârstă standard si stagiul minim de cotizare pentru pensionare; (c) contractele individuale de muncă ale salariaţilor care nu au copii în întreţinere…”.

Totodată, la alin.3 s-a statuat că „Măsurile de concediere vor afecta numai în ultimul rând femeile care au în îngrijire copii”.

Din decizia supusă examinării lipsesc aceste criterii, obligativitatea menţionării în decizie fiind instituită tocmai pentru a proteja salariaţii de eventualele măsuri abuzive ce ar putea fi dispuse de angajator , sub acest aspect decizia fiind nelegală.

De asemenea, nu s-au produs nici dovezi cu privire la respectarea ordinii de prioritate la concediere, concedierea contestatoarei, ce are în întreţinere copii, fiind posibilă „numai în ultimul rând” .

Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâta, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Primul motiv de recurs se referă la faptul că instanţa de fond în mod greşit a reţinut că nu a observat că intimata făcea parte dintr-o categorie de salariaţi protejată deoarece are un copil în întreţinere,dar acest criteriu se aplică doar în cazul concedieri colective în înţelesul c o d u l u i m u n c i i sau al CCM.

Al doilea motiv de recurs invocat se referă la faptul că instanţa,depăşindu-şi competenţa,s-a subrogat în drepturile conducerii societăţii şi prin hotărârea pe care a dat-o a afectat deciziile valabile şi legale ale organelor de conducere ale societăţii.

În drept a invocat dispoziţiile art.304 pct.4,7 şi 9 Cod procedură civilă.

A solicitat admiterea recursului,casarea sentinţei şi menţinerea ca temeinică şi legală a deciziei nr.48/16 04 2009.

La data de 30 11 2009 ,intimata a depus întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea recursului şi menţinerea ca temeinică şi legală a sentinţei pronunţată de instanţa de fond.

Recursul este fondat pentru următoarele considerente:

Primul motiv de recurs este fondat deoarece instanţa de fond în mod greşit a reţinut că decizia de concediere este lovită de nulitate ca urmare a faptului că la emiterea acesteia nu s-au respectat dispoziţiile art.VII.2 alin.3 şi art.VII.3 alin.2 din CCM al SC G. J. SA B pentru anul 2008/2011 deoarece aceste dispoziţii nu se referă la concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului conform art.65 C.muncii ca urmare a desfiinţării postului cum este cazul în speţa de faţă. Aceste dispoziţii se referă la concedierea colectivă ,aspect care rezultă şi din modul în care au înţeles partenerii sociali să insereze aceste dispoziţii în contractul colectiv de muncă respectiv în capitolul VII- unele măsuri de protecţie specială a salariaţilor şi acordarea de facilităţi acestora, la subcapitolul concedierea colectivă.

Chiar dacă s-ar accepta ideea că aceste dispoziţii care reglementează obligaţia de a menţiona în decizia de concediere criteriile avute în vedere potrivit contractului colectiv de muncă pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere se referă şi la concedierea individuală conform art.65 Codul muncii totuşi ar opera doar în cazul în care s-ar desfiinţa două sau mai multe posturi de aceeaşi natură,fără să fie îndeplinite condiţiile unei concedieri colective,pentru a se putea verifica criteriile avute în vedere la concedierea unui salariat sau a altuia.

În cazul în care se dispune concedierea unui salariat ca urmare a desfiinţării postului său potrivit art.65 Codul muncii,nu se poate analiza legalitatea deciziei de concediere în raport de aceste criterii deoarece este vorba de desfiinţarea unui singur post şi numai angajatorul este în măsură să decidă ,în cazul dificultăţilor economice,care post nu mai este necesar şi poate fi desfiinţat ,fără să fie afectată funcţionarea întregii unităţi.

C de al doilea motiv de recurs este nefondat,instanţa nu şi-a depăşit atribuţiile nefiind incidente dispoziţiile art.304 pct.4 Cod procedură civilă deoarece nu a dispus măsuri în domeniul managementului resurselor umane ci a analizat legalitate deciziei de concediere în raport de dispoziţiile legale invocate de contestatoare şi potrivit competenţelor conferite de lege.

În raport de considerentele arătate,Curtea urmează ,ca în baza art.312 alin.3 C. procedură civilă raportat la art.304 pct.9 C.p.civ. ,să admită recursul,să modifice sentinţa în sensul că va respinge contestaţia formulată împotriva deciziei nr. 48/16.04.2009.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâta SC G. Institutul de Cercetări şi N. Energetice J. SA împotriva sentinţei civile nr. 2503/22.06.2009, pronunţată de T r i b u n a l u l D o l j în dosarul nr(...), în contradictoriu cu intimata-reclamantă E. O. E., având ca obiect contestaţie decizie de concediere.

Modifică sentinţa, în sensul că respinge contestaţia.

Decizie irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 12 Februarie 2010.

Preşedinte Judecător Judecător

(...) (...) (...) (...) (...) (...) N.

Grefier,

B. H.

Red. Jud. M.M.

3 ex/12 03 2010

J. fond: E.E.

M.A.D.