Cabinet avocat Dreptul muncii

ROMÂNIA

CURTEA DE A P E L T I M I Ş O A R A Operator 2928

Secţia Conflicte de Muncă

şi Asigurări Sociale

DOSAR NR(...)

DECIZIA CIVILĂ NR. 633

Şedinţa publică din 7 aprilie 2009

PREŞEDINTE: (...) (...)

JUDECĂTOR: (...) (...)

JUDECĂTOR: (...) (...)

GREFIER: (...) (...)

Pe rol se află soluţionarea recursului declarat de către pârâta-recurentă CEC Bank SA împotriva Sentinţei Civile nr.2980/11.09.2008, pronunţată de T r i b u n a l u l T i m i ş în dosarul nr(...),in contradictoriu cu intimatul N. J. , având ca obiect contestaţie împotriva unei decizii de concediere .

La apelul nominal, făcut în şedinţă publică, se prezintă pentru reclamantul intimat lipsă avocat J. D. ,in substituirea avocatului titular I. B. ,lipsă fiind recurenta .

Procedura de citare este îndeplinită legal.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care reprezentanta intimatului depune la dosar chitanţă avocaţială şi delegaţie de substituire .

Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepţii de invocat, instanţa acordă cuvântul în susţinerea recursului.

Reprezentanta intimatului solicită respingerea recursului ,pentru argumentele expuse pe larg in conţinutul întâmpinării ,precum şi obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

CURTEA,

Deliberând ,constată următoarele.

Prin Sentinţa Civilă nr.2980/11.09.2008, pronunţată de T r i b u n a l u l T i m i ş în dosarul nr(...) a fost admisă contestaţia formulată de reclamantul N. J. ,in contradictoriu cu pârâta CEC Bank SA şi-n consecinţă s-a dispus anularea Deciziei nr. 1/03.01.2008 , emisă de angajatoare ,s-a dispus reîncadrarea reclamantului in funcţia deţinută anterior concedierii şi a fost obligată pârâta să plătească angajatului o despăgubire egală cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatorul.

Prin aceeaşi sentinţă ,pârâta a fost obligată să plătească autorului contestaţiei suma de 3000 lei ,cu titlul de cheltuieli de judecată ocazionate de purtarea procesului.

Pentru a pronunţa această sentinţă ,Tribunalul a reţinut in esenţă că reclamantul îndeplineşte funcţia de membru al Comitetului de conducere al Sindicatului Liber CEC T , situaţie in care el intră sub protecţia prevederilor art. 10 din Legea nr. 54/2003 , in sensul că nu i se putea desface contractul individual de muncă pe perioada mandatului şi in termen de doi ani de la încetarea calităţii sale.

Modul de soluţionare a petitelor accesorii contestaţiei reclamantului a fost justificat de prima instanţă pe incidenţa prevederilor art. 78 alin.1 din Codul muncii ,cu privire la despăgubirile ce sunt acordate salariatului ,in caz de concediere nelegală ori netemeinică, precum şi a textului alin.2 al aceluiaşi articol ,privitoare la repunerea părţilor in situaţia anterioară desfacerii contractului individual de muncă.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs in termenul legal pârâta CEC Bank SA, recurs înregistrat pe rolul Curţii de A P E L T I M I Ş O A R A ,in data de 20.02.2009 , solicitând modificarea in tot a sentinţei supusă reformării ,in sensul respingerii acţiunii reclamantului ,aşa cum a fost formulată in primul ciclu procesual.

Sintetizând motivele de recurs ale pârâtei , Curtea constată că acestea au vizat in esenţă greşita apreciere de către judecătorii fondului a incidenţei prevederilor art. 10 din Legea nr. 54/2003 ,pentru că acest text de lege se referă la interdicţia desfacerii contractului individual de muncă reprezentanţilor aleşi ai organizaţiilor sindicale pentru motive neimputabile lor , pe care insă legiuitorul a înţeles sa le lase la aprecierea celui care angajează, iar in speţă decizia de externalizare a activităţii prestate in trecut de către reclamant a fost luată cu consultarea organizaţiilor sindicale din cadrul băncii,potrivit Protocolului privind externalizarea serviciului de transport valori din reţeaua CEC SA . Rezultă că măsura concedierii nu a avut in vedere premise subiective , legate de calitatea reclamantului in cadrul organizaţiei sindicale.

Pe de altă parte ,Sentinţa Civilă nr. 339/2005 a J u d e c ă t o r i e i T i m i ş o a r a ,la care a făcut referire instanţa de fond ,nu atestă deţinerea unei funcţii de conducere de către petent in cadrul organizaţiei sindicale constituite la nivelul unităţii ,ci doar că reclamantul este membru al Comitetului de conducere.

Recurenta a criticat soluţia instanţei in ceea ce priveşte cuantumul cheltuielilor de judecată la care a fost obligată ,susţinând că ,raportat la dovezile existente la dosarul cauzei s-a acordat mai mult decât s-a cerut.

In drept ,s-au invocat prevederile art. 299-314 /C.pr.civ. şi art. 80-81 din Legea nr. 168/1999.

Poziţia procesuală a intimatului reclamant a fost exprimată in faţa instanţei de recurs prin întâmpinarea depusă la dosar la filele 12-14 prin care acesta a solicitat respingerea recursului ,cu motivarea că argumentele pârâtei cu privire la acordul implicit al sindicatului la desfiinţarea postului şi concedierea sa nu sunt reale , iar recurenta nu a respectat la momentul emiterii deciziei de concediere prevederile art. 10.alin.1 din Legea nr. 54/2003.

In recurs nu au fost administrate probe noi.

Analizând recursul pârâtei ,prin prisma motivelor invocate , a actelor de procedură efectuate in primul ciclu procesual ,cu aplicarea corespunzătoare a art. 304 ind.1 şi art. 312 alin.1/C.pr.civ. ,Curtea reţine că acesta nu este întemeiat ,cu următoarele argumente.

Intr-adevăr ,prevederile art. 10 din Legea nr. 54 /2003 ,reluat in cuprinsul art. 6 alin.4 din Contractul Colectiv de Muncă încheiat la nivelul unităţii pârâte pentru anul 2008 , sunt clare in sensul instituirii unei interdicţii obiective in sarcina angajatorului, de a modifica sau desface contractul individual de muncă al reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale ,în timpul mandatului,pentru motive neamputabile lor, pe care legea le lasă la aprecierea celui care angajează, fără acordul scris al organului colectiv de conducere ales al organizaţiei sindicale.

O prevedere mai categorică de protecţie a membrilor aleşi in cadrul organelor de conducere ale sindicatelor , prin care legiuitorul nu condiţionează concedierea de acordul scris al organului colectiv de conducere al sindicatului ,este conţinută de art. 223 alin.2 din Codul muncii . Aplicabile fără îndoială in cazul concret al speţei de faţă ,pentru că ele conţin dispoziţii mai favorabile pentru salariat decât cele din legea sindicatelor ,normele c o d u l u i m u n c i i enumera in mod clar cazurile de desfacere a contractului individual de muncă interzise pe timpul mandatului de lider sindical ,făcând trimitere la concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesională sau pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate.

Aceste dispoziţii legale ,despre care in literatura de specialitate s-a susţinut că au abrogat implicit normele art. 10 alin.1 din Legea nr. 54/2003 , se regăsesc parţial şi in conţinutul art. 60 alin.1 lit.h) din Codul muncii ,potrivit căruia concedierea salariaţilor nu poate fi dispusă: pe durata exercitării unei funcţii eligibile într-un organism sindical, cu excepţia situaţiei în care concedierea este dispusă pentru o abatere disciplinară gravă sau pentru abateri disciplinare repetate, săvârşite de către acel salariat.

Ori ,potrivit art. 65 şi urm. din Legea nr. 53/2003 , desfiinţarea locului de muncă al salariatului , adică temeiul juridic pe care se fundamentează decizia de concediere supusă astăzi analizei ,reprezentă singurul caz de concediere pentru motive ce nu ţin de persoana angajatului , aşa încât consideraţiile recurentei privind aprecierea celui care angajează ori acordul la concediere al sindicatului din care face parte reclamantul sunt lipsite de orice suport legal.

Aşa cum s-a menţionat mai sus ,interdicţia de concediere a liderilor sindicali in condiţiile amintite are caracter obiectiv , in sensul in care legătura dintre calitatea de reprezentant ales in organele de conducere ale sindicatului şi concedierea dispusă de angajator in scop de constrângere nu trebuie dovedită ,ea fiind prezumată de legiuitor in scop de protecţie şi garantare a libertăţii sindicale.

In contextul celor expuse ,cum calitatea reclamantului de reprezentant ales in cadrul Comitetului de conducere al Sindicatului Liber CEC T a fost dovedită prin înscrisurile depuse la dosar (fila 58 dosar fond), motivele de recurs ale pârâtei vizând soluţia pronunţată asupra contestaţiei nu sunt întemeiate, motiv pentru care in baza art. 304 ind. 1 şi art. 312 alin. 1/C.pr.civ. ,recursul va fi respins, cu substituirea parţială a motivării sentinţei de fond.

Ca o consecinţă a soluţiei pronunţate asupra recursului ,in temeiul art. 274 şi urm. /C.pr.civ. ,recurenta va fi obligată să plătească intimatului suma de 1500 ron ,cu titlul de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocaţial dovedit prin chitanţa nr. 148/2009.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de către pârâta-recurentă CEC Bank SA împotriva Sentinţei Civile nr.2980/11.09.2008, pronunţată de T r i b u n a l u l T i m i ş în Dosarul nr(...),in contradictoriu cu intimatul N. J..

Obligă pârâta recurentă să plătească intimatului suma de 1500 ron cu titlul de cheltuieli de judecată in recurs.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 7 aprilie 2009.

PREŞEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

(...) (...) (...) (...) (...) (...)

GREFIER,

(...) (...)

Red.R.E. /11.05.2009

Tehnored. R.P. /2 ex /11.05.2009

Prima instanţă:S. E. şi J. J. – T r i b u n a l u l T i m i ş